Balls. Sau a mânca chiftele pe bulevard, la cinema

10 august 2022

Balls. Sau a mânca chiftele pe bulevard, la cinema

TEXT: Manuela Zipiși FOTO: Cătălin Georgescu

În vara lui 2019, pe când pandemiile și războaiele păreau a exista numai prin documentare și în cărți de istorie, apărea la București, pe Calea Dorobanților, o oază colorată și veselă unde vedetă era chifteaua, în variate ipostaze și combinații. Peste Balls, micul bistro care ne-a dovedit că se pot mânca chiftele bune nu numai la mama acasă, ci și în oraș, a trecut de-atunci nu numai experiența supraviețuirii în pandemie, ci și o relocare la (alt) bulevard, într-un context inedit…

Balls și toate culorile sale s-au așezat, așadar, în fosta casă de bilete a cinematografului Trianon (Regina Elisabeta 26), care apărea în 1884 pe bulevardul supranumit și Broadway-ul sau Hollywood-ul Bucureștiului datorită numeroaselor cinematografe din zonă. Redenumit peste ani București, cinematograful a fost cel care a găzduit primul film sonor din România la finalul anilor 1920, iar cei care i-au călcat pragul măcar o dată până în 2004, când s-a închis, își amintesc probabil impresionanta sală.

Ce se mai poate admira încă pe fațada imobilului sunt cele cinci statui-zeități: Orfeu, Heracle, Afrodita, Apollo și Artemis care au devenit recent protectori și prieteni ai simpaticei babette comuniste cochete hipsterițe – imaginea logo-ului Balls, despre care sufletul stabilimentului, Ala Dumitrache, ne-a spus adevărul adevărat: „acest personaj fictiv care cu fiecare client care ne calcă pragul, capătă o viață și o conștiință proprii, care ia deciziile peste mine și partenerul meu, care primește pe toată lumea la ea acasă și are mereu bomboane și ciocolată pentru musafiri”.

Acum că prezentările au fost făcute mai avem de trecut în revistă decorul și mâncarea. Amenajarea noului Balls a păstrat liniile designului tonic cu tușe balcanice și veselie color-block trasate în sediul inițial de arh. Laura Paraschiv (Circa 1703-3071), bucurându-se de noul spațiu de desfășurare considerabil mai mare. Spiritul locului a fost inspirat completat cu recolta multor peregrinări de weekend prin târgul de la Valea Cascadelor: bibelouri, pisici care atrag belșugul etc. Cât despre meniu, adevărul e că face toată experiența, iar explorarea e generoasă și propune arome din toate cele patru zări: de la America, la Dobrogea, cu sosuri marinate sau ciulama, plus nelipsitul și atât de reconfortantul piure de cartofi. Există și combinații vegetariene și ce ar fi musai de încercat este reinterpretarea salamului de biscuiți întrupat într-o chiftea cu halva.

Înainte de a vă ura „poftă bună”, încă ceva despre filosofia Balls de la Ala citire: „Filosofia cârciumii are două repere mari și late, și un pic prea personale: să facem mâncare bună și orice mic detaliu al businessului să îmi placă mie. Mâncarea bună e un concept care transcende subiectivismul, dacă e cum trebuie cap-coadă: gust, cantitate, prezentare, preț. Să-mi placă mie e mai mult despre a face lucrurile punând la îndoială fiecare aspect, procedură, rețetă, așa-se-face și așa-nu. E despre a alege cu ce suntem relaxați și cu ce extrem de stricți și a le balansa întru a aduce valoare clienților între 1 și 100 de ani, indiferent de educație, venituri, vise.”