Beciul cu luminator total. Mănăstirea Radu Vodă, Bucureşti

Schimbătoare sunt locurile, schimbători sunt și oamenii, pe aceste maluri ale Dâmboviței, care și ea s-a arătat a fi mult schimbătoare. La 1568, când Alexandru II Mircea a început a ridica mănăstirea cu hramul Sfânta Troiță, „din jos de cetatea Bucureștilor”, locul era o colină înconjurată de podgorii, căreia râul îi dădea ocol pe două laturi. Alegerea ca model a bisericii episcopale de la Curtea de Argeș, târnosită de Neagoe Basarab în 1517, denotă intenția unei ctitorii de anvergură, cu rol de necropolă dinastică, în care să aducă și Mitropolia Ungrovlahiei, de la Târgoviște.

Răpus de boală în anul 1577, domnitorul a fost primul din cei care și-au găsit liniștea de veci în acest lăcaș. Zidirea mănăstirii a fost întregită abia de fiul său, Mihnea Turcitul, în anul 1585. Mazilit în două rânduri, și-a salvat viața prima oară cu prețul exilului în Africa, la Tripoli, și apoi cu schimbarea credinței, prin care și-a dobândit porecla.

Favorizată de relief, Sfânta Troiță era cea mai puternică forăreață ce străjuia Bucureștii, oraș fără ziduri de apărare. Calitate remarcată și de Sinan Pașa, care, ocupând orașul în anul 1595, i-a suplimentat capacitatea strategică cu o palisadă din țăruși de lemn bătuți în pământ. Și tot el, obligat să se retragă, a poruncit distrugerea completă a mănăstirii. Din prima etapă de construcție s-a mai păstrat doar o frântură din beciurile Casei Domnești, îngropată în pământ și sub dărâmâturi.

manastirea_radu_voda_5

Radu Mihnea, fiu și nepot al primilor ctitori, a reconstruit în 1613 biserica pe aceleași temelii, păstrate cu o palmă deasupra vechiului nivel de călcare. În jurul ei a ridicat alte clădiri, cu alte rosturi și cu o altă aliniere – paralele cu biserica – decât fostele acareturi, care urmau forma dealului. După șase domnii în ambele voievodate românești, a murit la numai 40 de ani în Moldova, la Hârlău, și a fost depus alături de bunic, în biserica mănăstirii care de atunci îi poartă numele.

Tot în rândul schimbărilor petrecute în incintă pot fi enumerate clădirea Internatului Teologic, în 1898, și restaurările din 1860, 1933, 1953-54, 1967-69 și 1974-1979. Cu prilejul celei din 1954, cercetarea arheologică a degajat rămășițele beciului de sub Casa Domnească. După ce timp de peste șase decenii au fost conservate în stare de ruină, cu minime completări și cu o coamă de ciment ca protecție contra intemperiilor, aceste vestigii au făcut obiectul unor complexe lucrări de restaurare, consolidare și punere în valoare.

manastirea_radu_voda_6

În versantul nord-vestic al colinei s-au forat piloni de stabilizare a pantei. Pereții îngropați și fundațiile au fost îmbrăcate cu o hidroizolație specială, care împiedică pătrunderea apei din sol, dar care permite ventilarea zidăriei. În același scop, pe conturul interior al pereților s-a lăsat în pardoseală un rost de aerisire, umplut cu pietriș. Peste placa flotantă de beton armat s-a aplicat o pardoseală de cărămidă. Au fost completate arcadele ce reazemă pe cei trei stâlpi mediani, întregind astfel configurația originară a beciului.

Zidurile păstrate nu ofereau niciun indiciu care să permită reconstituirea sistemului de boltire. În această situație, spațiul a fost acoperit cu o terasă circulabilă din sticlă, pe o structură de grinzi metalice, care facilitează iluminatul natural și oferă o imagine plonjantă a spațiului interior. În beciul fostei Case Domnești a fost amenajat un lapidariu în care sunt expuse fusuri de coloane, lespezi funerare, cruci și piese de inventar ceramic rezultate din cercetarea arheologică. Este o soluție modernă și – de ce să n-o recunoaștem – spectaculoasă, care oferă o mărturie concretă și consistentă a schimbărilor începute cu patru veacuri în urmă la Mănăstirea Radu Vodă.

PROIECT: Mănăstirea Radu Vodă, Beciurile fostelor Case Domnești – consolidare, restaurare şi punere în valoare; ADRESĂ: Str. Radu Vodă nr. 24, București; ARHITECTURĂ: ABRAL Art Product, SPA Inovations; arh. Aurel Ioan Botez, arh. George Bogdan Teodorescu, arh. Ionuț Tudose, arh. Mihai Flondor, arh. Alex Brebeanu, arh. Octavian Costin; STRUCTURA: ing. Mircea Crișan; INSTALAȚII: ing. Iulian Cristea; ARHEOLOGIE: arhg. Gheorghe Mănucu-Adameșteanu; STUDIU GEOTEHNIC: ing. Mihai Mafteiu; RIDICARE TOPO: ing. Ștefan Rădulescu; ANTREPRENOR: Gugu Nov Construct; DIRIGENTARE LUCRĂRI: ing. Paul Done; ANII ÎNCEPERII ȘI ÎNCHEIERII ȘANTIERULUI: 2014-2019

Articol publicat în igloo #201 / aprilie-mai 2021 / Scenografie şi arhitectură

igloo_201-shop