Bogdan Anghel și imortalizarea pe film a patrimoniului modernist
INTERVIU REALIZAT DE: Manuela Zipişi FOTO: Bogdan Anghel
Pentru Bogdan Anghel (care activează în advertising ca Senior Art Director) pasiunea pentru arhitectură a fost potențată într-un mod fericit de cea pentru fotografie, cele două reușind să devină ingrediente esențiale ale peregrinărilor sale urbane. Cu o privire tot mai ageră în privința detaliilor și o răbdare cultivată din dorința de a surprinde o clădire în cel mai imortalizabil moment (se întoarce de multe ori într-un loc, așteptând condițiile oportune), Bogdan face de câțiva ani fotografie de arhitectură pe film. Acestui mediu, teritoriu fertil surprizelor, i se adaugă interesul lui Bogdan pentru patrimoniul modernist a cărui fragilitate, crede el, e cel mai autentic și mai viu redată pe film. Dincolo de cuvinte, lăsați-vă surprinși, în fotografiile lui Bogdan Anghel, de lumină, care potențează sau îndulcește curbe și fisuri dureroase, ferestre ori detalii care „oferă claritate, simplitate și o gură de oxigen”.
Ce înseamnă pentru tine fotografia de arhitectură?
Fotografia de arhitectură poate deveni o punte de comunicare între clădiri și oameni. Uneori, arhitectura înseamnă mai mult decât ceea ce este evident. Prin fotografie putem surprinde și exprima diferite momente din viața unei clădiri. Am fost mereu pasionat de arhitectură, însă de când am început să o fotografiez, simt că această pasiune a evoluat într-un mod în care nu m-aș fi gândit. Percep altfel spațiul construit, găsesc detalii pe care în mod normal nu le-aș fi văzut.
De ce arhitectură modernistă și de ce fotografie pe film?
Modernism, pentru că, estetic, mă regăsesc cel mai mult în acest stil. În amalgamul arhitectural cotidian, arhitectura modernistă îmi oferă claritate, simplitate și o gură de oxigen. Mi se pare că principiile modernismului se aplică foarte bine abia acum, în contemporan. Clădirile moderniste au fost mereu un simbol al evoluției, al tehnologiei – chiar avant la lettre. Un fel de a privi spre viitor. În același timp, vreau și să trag un semnal de alarmă apropo de nivelul de degradare al acestor clădiri. Ele trebuie salvate, trebuie restaurate cât mai repede. Fac parte din istoria noastră. Fotografie pe film, pentru că mi se pare cel mai bun mediu pentru a surprinde o arhitectură de 100+ ani. Pentru că îmi place tot procesul. Pentru că digitalul e prea sharp pentru mine. De multe ori transformă clădirile într-un fel de randări 3D.
Care sunt provocările de care te lovești în fotografierea acestor clădiri?
Clădirile moderniste sunt cel mai bine puse în valoare atunci când le fotografiezi doar pe ele. Fără alte elemente precum mașini, bannere publicitare etc. Aici apare provocarea, să prinzi exact momentul potrivit: când poți fotografia doar clădirea, când lumina e cea care trebuie, când te poți apropia exact la distanța de la care vrei să surprinzi un anumit detaliu sau toată clădirea. Eu folosesc doar obiective fixe și nu foarte wide. Nu am tras niciodată sub 24 mm.
Se poate vorbi despre serii/obsesii în fotografia ta?
Nu știu dacă se poate numi obsesie, dar îmi place să surprind clădirile și natura din jurul lor. Vizual, caut mereu relația aproape simbiotică dintre beton și verde, copaci. Liniile drepte, geometria perfectă a volumelor, albul (sau griul) clădirilor, se așază perfect alături de natură.
Un fotograf român și unul internațional care te inspiră?
Julius Shulman și Julius Shulman. Glumesc, ar mai fi și alții. Români: Laurian Ghinițoiu, Dacian Groza,
George Păltineanu.
Proiectele unui arhitect pe care ți-ar plăcea să le fotografiezi, dar nu ai făcut-o încă?
Îmi doresc un fel de expediție în care să fotografiez toate clădirile semnate Le Corbusier.
Ingredientele unei fotografii izbutite: tehnica sau ochiul celui care privește prin obiectiv?
Pentru mine cel mai important ingredient este lumina naturală și felul în care se așază pe clădire. Se întâmplă să vizitez o locație și de 10 ori până prind exact condițiile pe care le vreau. Dacă merg în locuri noi, folosesc o aplicație care îmi simulează cum pică lumina soarelui la o anumită oră, deci pot ști dinainte când e ora perfectă pentru fotografiat. Se numește Sun Surveyor, recomand.
Ce anume face ca o fotografie să fie reușită, să transmită un mesaj/emoție și după 50-100 de ani?
În primul rând, cred că are legătură foarte mare cu ceea ce fotografiezi, clădirea, interiorul, detaliul etc. Apoi este modul în care alegi să arăți acea clădire, ce lași în cadru și ce rămâne în afara lui. Sunt multe de zis aici, dar am ajuns la limita de caractere. 🙂
Unde îți putem urmări în prezent proiectele?
Pe Instagram, @bogdananghel.
„Vizual, caut mereu relația aproape simbiotică dintre beton și verde, copaci. Liniile drepte, geometria perfectă a volumelor, albul (sau griul) clădirilor, se așază perfect alături de natură.” Bogdan Anghel
Interviu publicat în igloo #204 / octombrie-noiembrie 2021 / Post Covid City