Ce să citești în București
TEXT: Manuela Zipiși; ILUSTRAȚIE: Doriana Mărășoiu
Inspirați de seria ghidurilor urbane literare întocmite de NYT Books, ne-am întrebat cum ar arăta o listă de lectură în compania căreia călătorul (chiar și bucureștean) ar putea descoperi și simți Bucureștiul (pe axa trecut-prezent) cutreierându-l, spre exemplu, pe urmele patrimoniului Art Deco sau preț de câteva pagini într-una dintre cafenelele de specialitate sau prin restaurantele cu grădină care trasează de la an la an noi puncte de zăbovit pe harta urbană.
1. „Bucureștii de altădată”, Constantin Bacalbaşa
Cele trei volume ale seriei jurnalistului Constantin Bacalbaşa (care surprind perioada 1871-1888) aștern privirii un tablou pitoresc al Bucureștilor de secol XIX, surprinși în plin tumult politic și social al începutului României moderne.. Povestea locului merită descoperită în igloo #207 (în curând de luat acasă și citit).
2. „Craii de Curtea-Veche”, Mateiu Caragiale
Personaje fabuloase pendulează un București aflat sub semnul misterelor și decadenței în acest roman pe care îl prețuim pentru stil și atmosfera mahalalelor și tavernelor prin care se prelinge un inefabil spleen de final de secol XIX.
3. „București”, Paul Morand
Ochiul ager de călător experimentat al diplomatului și scriitorului francez Paul Morand ne dă la mijlocul anilor 1930 un portret de București surprins pe alocuri amuzant dar și în descrieri recognoscibile: „minunat amestec de neamuri, chipuri, moravuri şi aventuri”.
4. „La țigănci / Pe strada Mântuleasa”, Mircea Eliade
Un București livresc pe care ni l-am însușit în cheie cald-nostalgică, este, desigur cel al prozei lui Mircea Eliade, care, sub semnul realismului magic ne face să tragem cu ochiul prin curți și prin ferestrele caselor.
3. „București”, Paul Morand
Ochiul ager de călător experimentat al diplomatului și scriitorului francez Paul Morand ne dă la mijlocul anilor 1930 un portret de București surprins pe alocuri amuzant dar și în descrieri recognoscibile: „minunat amestec de neamuri, chipuri, moravuri şi aventuri”.
4. „La țigănci / Pe strada Mântuleasa”, Mircea Eliade
Un București livresc pe care ni l-am însușit în cheie cald-nostalgică, este, desigur cel al prozei lui Mircea Eliade, care, sub semnul realismului magic ne face să tragem cu ochiul prin curți și prin ferestrele caselor.
5. „Jurnalul unei fete greu de mulțumit”, Jeni Acterian
Bucureștiul anilor 1929-1953 este consemnat viu, lucid, nemilos și delicios în jurnalul lui Jeni Acterian, pe care doar un mic miracol l-a salvat de la arderea pe care i-o destinase autoarea.
6. „De două mii de ani”, Mihail Sebastian
Roman-jurnal, „De două mii de ani” devine confesiunea în ton inconfundabil pe care Sebastian o face punând pe tapet chestiunea evreiască și sentimentul singurătății înfiorătoare într-un București unde pare a nu mai avea loc.
7. „Solenoid”, Mircea Cărtărescu
Oniric și inconfundabil, Bucureștiul lui Mircea Cărtărescu se cere a fi simțit și nu descris din Colentina și Ștefan cel Mare până în cele mai labirintice viziuni.
8. „Despărțirea de București, Victor Ieronim Stoichiță
Istoria și urmele ei surprinse în viața unui tânăr bucureștean sunt firul literar care permite privirii să cutreiere prin orașul anilor 1960-1970 în acest roman pictural pe care criticul de artă Victor Ieronim Stoichiță l-a publicat în limba franceză.
Lista rămâne deschisă. La fel și neobosita (re)descoperire a orașului.