Cea mai radicală transformare a unui ansamblu – imobilele de birouri Coresi din Brașov

cbp_002_0654_vladpatru

În 2019, Saint-Gobain Building Glass Romania împreună cu igloomedia explorează „arhitectura next level”. Prezentăm o serie de exemple de proiecte construite, ce se disting printr-un anumit tip de superlativ în relațiile pe care arhitectura le stabilește cu mediul construit, cadrul urban, construcția propriu-zisă, tehnologiile contemporane și principiile sustenabilității și durabilității. Astfel, imaginile clădirilor dezvăluite sunt îmbogățite de interviul cu autorii lor, arhitecți români, și au în comun un rang notabil de excelență.

Continuăm seria cu ansamblul imobilelor de birouri Coresi – situate în Brașov – unde transparența armonizează volumul. Arhitectul Mihai Grapa explică cea mai radicală transformare a unui ansamblu și modul în care sticla performantă determină decizii de proiectare responsabilă.

cbp_004__vladpatru

Numiți un aspect legat de excelență/arhitectura next level în proiectul Coresi 1 și 2.

Cele două clădiri de birouri ce fac subiectul acestui articol sunt parte a unuia dintre cele mai ample proiecte de regenerare urbană din sud-estul Europei – cartierul Coresi Brașov – proiect ce a transformat radical fosta platformă industrială Tractorul. După căderea regimului comunist, uzina Tractorul a rămas pentru mult timp o rană în sufletul Brașovului, aceasta reprezentând pe harta orașului o cicatrice de aproximativ 8% din suprafața intravilană. Totodată, a fost o cicatrice gravată în memoria colectivă a celor câteva zeci de mii de brașoveni care au lucrat timp de zeci de ani în fosta fabrică ce mai transferă și astăzi influențe în cultura comunității. Procesul de regenerare a fostei fabrici a fost și este în continuare unul vital, acesta producând deja primele efecte prin dezvoltarea imobiliară din cartierul Coresi.

În parteneriat cu noi, proiectanții, investitorul a imaginat ambițiosul plan de regenerare a platformei industriale și conversia acesteia, redând-o orașului sub forma unui proiect dinamic cu utilizare mixtă, ce cuprinde în momentul de față un centru comercial, un ansamblu rezidențial și un parc de birouri. Masterplanul zonei de birouri cuprinde un mix echilibrat de reconversii de foste spații industriale în spații de birouri de clasa A și clădiri noi. Restaurarea și remodelarea funcțională a ansamblului administrativ al fostei uzine, proiectat de arhitectul Octav Doicescu, împreună cu două foste hale de producție aflate în imediata vecinătate a acestuia, au făcut obiectul primei faze de dezvoltare a campusului de afaceri.

În completarea clădirilor existente, proiectul mai cuprinde alte 6 clădiri moderne de birouri, noi, cu regim mic de înălțime: P+3-4. Până în prezent, patru dintre acestea au fost deja finalizate, suprafața totală ajungând la peste 56 000 mp de spații de birouri clasa A. De asemenea, au fost amenajați peste 20 000 mp de spații verzi, ce fac din complexul de birouri unul dintre cele mai verzi campusuri de afaceri din România. Cea mai mare bucurie a noastră, a proiectanților, este aceea că am redat orașului un spațiu eminamente pierdut și că, prin proiectele noastre, am reușit să „vindecăm” în mare parte rănile mediului construit din această zonă.

Ce înseamnă anticiparea viitorului într-un proiect de arhitectură?

Deoarece ceea ce proiectăm astăzi este în mod normal construit în doi până la zece ani, suntem obișnuiți să lucrăm cu viitorul în minte. În același timp, viitorul se schimbă mai repede decât oricând și trebuie să fim pregătiți pentru schimbări atât previzibile, cât mai ales imprevizibile. Dar ceea ce nu se va schimba cu adevărat niciodată este corpul uman și simțurile noastre. Eu cred că arhitectura trebuie să apeleze la toate simțurile: arhitectura va fi întotdeauna despre spațiu și lumină, acustică și materiale. Asta nu se va schimba. Dar, într-adevăr, a crea, a proiecta, a oferi spațiu pentru schimbări imprevizibile este extrem de interesant și provocator.

Consider că unul dintre lucrurile extrem de comune deja, care va deveni din ce în ce mai important, este întregul concept de „ospitalitate”, de găzduire. Cred că acest lucru se observă cu ușurință mai ales în clădirile de birouri, la locurile de muncă: toate birourile le proiectăm aproape ca pe niște camere de zi sau hoteluri. Chiar și designul este orientat și gândit în așa fel încât să-i facă pe utilizatori să împartă spațiul și să petreacă cât mai multe momente împreună, astfel încât granița dintre viața particulară
și muncă a devenit din ce în ce mai difuză. Cred că este o tendință foarte puternică, iar răspunsul nostru la această situație este reflectat de flexibilitatea spațiului construit pe care îl regăsim în clădirile noastre de birouri.

cbp_001_0642_vladpatru

Care este viziunea ce generează propunerea dvs. în cazul imobilelor Coresi 1 și 2? Ce limbaj arhitectural aţi propus şi de ce?

Ansamblul administrativ al fostei fabrici, realizat în perioada interbelică de arhitectul Octav Doicescu, este un exemplu de stil modernist executat extrem de abil prin utilizarea extensivă a cărămizii aparente, formând o compoziție echilibrată din volume simple, articulate. Din acest motiv, clădirile noi de birouri au fost concepute sub forma unor volume geometrice simple, ce intră într-un dialog firesc cu clădirile de patrimoniu existente, aflate în imediata vecinătate, oferind în același timp un contrast între vechi și nou plin de respect. De asemenea, geometria clădirilor este inspirată de limbajul modernismului și al cubismului, având fațade care, în timp ce abordează problemele de conservare a energiei și de sustenabilitate, încorporează forme ce amintesc de aceste mișcări avangardiste. Închiderile exterioare folosite la fațade – sticla transparentă, sticla emailată și panourile din aluminiu compozit – oferă clădirilor o eleganță pură și un aer modern, în timp ce materialele interioare au calități calde și tactile. Combinația dintre sticlă și casetele din aluminiu compozit creează o coregrafie interesantă a luminilor și a umbrelor pe fațade. Contrastul luminii și al umbrei este intensificat de diferențele în rugozitatea suprafețelor. Astfel suprafețele mate ale casetelor din aluminiu sunt contrastate de elementele de sticlă netede, reflectorizante.

Cum sprijină transparența conceptul proiectelor Coresi 1 și 2?

Materialitatea este un element esențial în arhitectură. Materialele pe care arhitecții le folosesc vorbesc despre locul, timpul și societatea în care sunt construite. Dacă piatra și cărămizile au aparținut perioadei renascentiste, atunci sticla reprezintă esența modernului. În contextul potrivit, sticla își depășește utilitatea de zi cu zi, creând puntea de legătură între spații, forme și oameni, micșorând distanțele, devenind materialul care permite inundarea interiorului cu lumină și realizând o legătură indisolubilă dintre interior și exterior. Viața se dinamizează în ambele direcții, generând niște spații aproape heterotopice. De asemenea, utilizarea ei poate avea ca scop transmiterea unui mesaj. Spațiul de lucru nu mai este definit de ceva vreme de suprafețele opace. Transparența, prin utilizarea extensivă a fațadelor și a pereților despărțitori, este un ingredient comun în clădirile de birouri de astăzi. Ne dorim cu toții să trăim într-o societate cât mai transparentă, în care oamenii se îngrijesc din ce în ce mai mult de ceea ce se întâmplă în spatele ușilor închise. Un spațiu de lucru transparent nu lasă nimic îndoielnic, nimic ascuns și acest lucru poate genera mai multă încredere într-o companie.

Ce tip de sticlă aţi avut în vedere pentru punerea în operă a proiectului vostru şi de ce?

Am ales să folosim SGG COOL-LITE® XTREME 60/28, sticla cu cea mai înaltă performanţă atât în ceea ce priveşte controlul solar, cât şi izolarea termică. Acestea sunt sticle superselective obţinute prin procedeul de sputerizare magnetronică în condiţii riguroase de vid înaintat și atmosferă controlată. Acest produs revoluționar combină 5 avantaje majore atât pentru arhitecți, cât și pentru beneficiari:
• În primul rând, gradul de transparență este foarte mare, transmiterea luminii fiind astfel extrem de ridicată, ceea ce-l face a fi produsul ideal pentru a crea spații luminoase.
• Factorul solar, cât și coeficientul de umbrire fiind extrem de scăzute, îl fac produsul ideal pentru clădirile de birouri. Se obțin astfel economii substanțiale de energie la folosirea aerului condiționat în clădiri. Certificare LEED.
• Extrem de economic: valoarea U = 1.0W / m2K face produsul ideal pentru economisirea energiei și oferă o izolație termică îmbunătățită.
• Valoarea estetică: reflexia este extrem de scăzută, iar aspectul neutru o face ideală pentru arhitectura modernă. Se poate evita astfel utilizarea sistemelor de umbririe cum ar fi obloane, jaluzele venețiene, parasolare glisante etc.
• Produsul este ideal pentru climatul extrem.

cbp_003_7544_vladpatru

Cum ajută sticla la imaginea propusă?

Cu toții ne uităm prin geamuri și ferestre de atâtea ori pe zi încât am ajuns să nu mai conștientizăm acest lucru. În timp ce noi toți luăm ca pe ceva firesc faptul că volumele construite trebuie să fie echipate cu sticlă, numeroasele sale beneficii sunt ignorate. Dincolo de rolul său critic în termeni de estetică, siguranță, durabilitate, izolare fonică etc., sticla este parte integrantă în proiectarea cu adevărat a unor clădiri durabile și cu consum redus de energie. Din acest motiv am optat împreună cu beneficiarii acestor clădiri pentru tehnologii avansate și materiale sustenabile, urmărind să obținem ca rezultat final clădiri verzi, eficiente din punct de vedere energetic și certificate BREEAM Excellent, iar la acest lucru a contribuit din plin alegerea panourilor din sticlă cu control solar de la Saint-Gobain – SGG COOL-LITE® XTREME 60/28.

Transparența fațadelor clădirii are de asemenea un rol important în expresia generală, ea realizând legătura, cel puțin din punct de vedere vizual, între interior și exterior. Panourile vitrate alternează ochiuri înguste cu altele ample, dând astfel un aspect modern fațadei și în același timp avangardist în expresia sa, aspect ce se integrează bine în mediul industrial construit existent.

Ce anume are îndrăzneț proiectul Coresi?

Extinderea orașului în afara limitelor sale actuale nu se putea face fără întoarcerea la viață a unei zone care arăta ca o rană sângerândă, cum era uzina Tractorul după faliment. Proiectul Coresi este îndrăzneț deoarece a avut curajul să viseze că va transforma o fabrică moartă în unul dintre cele mai mari centre de afaceri din afara Bucureștiului, printr-o inițiativă majoră de regenerare urbană și că va reuși să vindece, în timp, atât rănile țesutului urban, cât mai ales rănile din sufletele zecilor de mii de brașoveni ce au muncit de-a lungul timpului în uzină. Și acum mai întâlnesc în vizitele mele pe șantier oameni în vârstă ce vin la plimbare de mână cu nepoții pe aleile campusului de afaceri. Unii se opresc oftând, alții se opresc plăcut surprinși de ceea ce văd că s-a întâmplat cu fosta platformă industrială. Ne-am dorit încă de la bun început, de când am creionat împreună cu beneficiarul tema de proiectare, ca dezvoltarea propusă să reflecte cele mai bune practici în regenerarea contemporană și să evidențieze modul în care calitatea arhitecturii și a locului se reflectă în calitatea vieții pe care o susține. Ne-am dorit ca proiectul să creeze o valoare de lungă durată pentru Brașov și zona limitrofă, nu doar prin crearea de noi locuri de muncă și prin restartarea activității economice, ci mai ales prin modul de reamenajare a unui sit industrial dezafectat ce își dorește să stabilească standardul de calitate pentru viitoare dezvoltări. Noi credem că am îndrăznit și am reușit.

Material apărut în igloo 189 / apr-mai 2019

profile_fb_189