Ceea ce lăsăm în urmă – Interviu cu Dorian Boguță, regizorul „Urma”

URMA_afis oficial

Filmul „Urma”/„Legacy”, debutul regizoral al actorului Dorian Boguță, se va lansa în cinema pe 6 martie, distribuit de Transilvania Film. „Urma” este un policier care nu se sfiește să abordeze și teme mai profunde legate de existență și ceea ce lăsăm în urmă, pornind de la dispariția neașteptată a unui pianist celebru, interpretat de Marin Grigore (Sierenevada). Cazul este preluat de un polițist (Teodor Corban), care descoperă treptat viața marcată de obsesii a pianistului. Distribuția este completată de Irina Rădulescu (fiica lui Dem Rădulescu), Dragoș Bucur și Mădălina Ghenea, în primul ei rol într-un film românesc.

Filmul avut premiera mondială la Festivalul Internațional de Film de la Namur, apoi a rulat într-una dintre competițiile de la Cottbus. Înainte de lansarea pe ecranele din țară, Dorian Boguță a stat de vorbă cu Banchiza Urbană despre temele filmului, experiențele din noua postură de regizor și proiectele sale viitoare.

Urma reprezintă debutul tău ca regizor de lung metraj și ai deja la activ o serie de scurt metraje. Cum te-a ajutat experiența de actor în această nouă postură de regizor?

D.B.: Într-un mod covârșitor. Postura de actor m-a ajutat să regizez pentru că în momentul în care m-am deplasat în spatele camerei știam foarte bine ce dorește un actor să primească de la mine, în 20 de ani de experiență ca actor am făcut numeroase filme și știind foarte bine ce vrea un actor să primească de la regizor, încercam să livrez exact acea informație. Practic, vorbeam aceeași limbă.

Dorian Boguță_filmări URMA_1

 

Spune-ne câteva cuvinte despre film. Este un thriller, dar conține și idei mai profunde. Cu ce impresii ți-ai dori sau speri să rămână publicul după ieșirea din cinematograf?

D.B.: Este un film pe care mi-aș fi dorit eu să îl văd, e genul de film pe care eu îl caut și care poate să îmi țină atenția activă. Mie îmi plac filmele cu suspans, cele în care nu îți dai seama ce va urma, în care situațiile și acțiunea au numeroase întorsături neașteptate. Sigur, toate acestea sunt învelișul unui film. Un simplu film de acțiune pentru mine nu ar fi suficient, așa că am încercat să plantez mai mult în profunzimea celui făcut de mine  – teme precum joaca de-a Dumnezeu sau importanța a ceea ce lași în urma ta. Mi-aș dori ca spectatorii care vor vedea filmul, după ce ies din sala de cinema, să își pună întrebări, să cadă puțin pe gânduri. La proiecțiile din străinătate am observat acest lucru întâmplându-se. Unii imediat au sunat niște rude, i-a pus pe gânduri… și admit că e ceva ce mi-am dorit de la început, sper să se întâmple așa și în România, m-ar face fericit. Pentru că, în general, filmul ar trebui să nască întrebări.

Cum ai ales actorii pentru film? Cum ai descrie colaborarea cu ei, ne poți povesti o întâmplare mai ieșită din comun de la filmări?

D.B.: Am ales actorii într-un mod tradițional, prin casting. Singurii 3 care au fost distribuiți direct au fost Teo Corban, Dragoș Bucur și Liviu Pintileasa – pentru că pe ei îi știam demult din alte proiecte, știam exact ce vreau de la ei, știam ce pot livra. În rest am făcut un casting destul de lung și… profund, aș putea zice, pentru celelalte roluri principale. Marin Grigore, Irina Rădulescu, Mădălina Ghenea, Lucian Ifrim – toți au fost la casting timp de 3 luni. De ce i-am ales pe ei? Pentru că au avut cea mai bună chimie și au livrat exact ce îmi doream eu. Colaborarea pe platou a fost de la „foarte bine” în sus, din start i-am rugat să aibă încredere totală în mine, ceea ce ei au și făcut. Iar întâmplându-se asta înțelegerea dintre noi a fost complet armonioasă. Întâmplări… au fost destule… De exemplu, mi-aduc aminte când filmam cadrele de final, la Vidraru, la un moment dat pe o străduță în pădure, îngustă, a apărut un tir plin de lemne. Și mi-am dorit eu să îl avem în film… știam că va apărea în punctul în care aveam nevoie într-un minut sau ceva de genul acesta și într-un minut a trebuit toată echipa să se pregătească de filmare, alerga toată echipa, a fost un haos incredibil, dar într-un final a ieșit totul ok. A mai fost un moment în care a început efectiv să plouă în timpul cadrului, era soare și brusc a început să plouă. Nici cu buget de producție de Hollywood nu reușeam să facem asta – să fii în centrul orașului și să poți arăta că pe soare începe să plouă.

Dorian Boguță_filmări URMA_2

 

Cum a fost experiența premierei mondiale de la Namur, ce ai păstrat de acolo în mod deosebit?

D.B.: A fost o experiență absolut specială. La Namur a fost văzut pentru prima dată de către spectatori, iar momentul va rămâne mereu în sufletul meu. 30 septembrie 2019 a fost, practic, data la care acest film s-a născut pentru spectator și voi păstra în amintire, cu drag, emoția din ziua aceea, alături de o întrebare pe care am primit-o din public, din partea unui domn mai în vârstă, și care s-a repetat ulterior în alte ocazii și care m-a pus pe mine pe gânduri: filmul este terapeutic? Eu nu mă gândisem niciodată la acest aspect și nu am știut ce să răspund, așadar i-am întors întrebarea și el mi-a zis că „da, este.”.  Eu am rămas uluit atunci de acest răspuns, dar după două luni, în Germania, la Cottbus, după Q&A a venit o doamnă la mine și mi-a spus că pentru ea filmul a fost terapeutic, din nou spre uimirea mea pentru că eu nu l-am gândit așa, nici nu aveam cum să o fac, eu nu sunt terapeut. Dar dacă filmul chiar are și acest strat, aduce alinare emoțională… nu pot decât să mă bucur.

Dorian Boguță_filmări URMA_3

 

Ne poți spune câteva cuvinte despre proiectele pe care le pregătești pentru viitor? Te gândești deja la un nou film?

D.B.: Sincer să fiu, în acest moment simt o formă de deșertăciune sufletească pentru că ne aflăm la câteva zile înainte de premiera oficială, va sta apoi un timp în cinematografe, apoi va dispărea din cinematografe și după 20 de ani cât am gândit acest film se va așterne liniștea… Până la urmă asta e soarta filmelor. Sunt cumva trist, dar sper ca următorul film să mă scoată din această stare. M-am apucat să scriu deja scenariul următorului lungmetraj, sper ca în câteva luni să fie gata. În paralel cu acest lucru, eu și Dragoș Bucur lucrăm la o mini-serie numită „Delta Neagră” pe care ne dorim să o filmăm în vara aceasta.