Cum să construiești un #scutpentruspitale. Interviu cu fondatoarele Asociației Zi de Bine

Melania Medeleanu și Luciana Zaharia
Melania Medeleanu și Luciana Zaharia

În luna martie, toți am avut o decizie importantă de luat – ce atitudine adoptăm, ca persoane juridice, ca ONG-uri, dar mai ales ca oameni de rând în fața epidemiei de Coronavirus. Dacă multe ONG-uri au decis să își abandoneze temporar proiectele pentru a strânge fonduri și a dota spitalele cu aparatură medicală și echipamente de protecție, mulți oameni de rând și multe companii au hotărât să le susțină. Noi, la Igloo Media, am ales să ne alăturăm cauzei #scutpentruspitale, inițiată de Asociația Zi de Bine, prin donarea a 20% din fiecare comandă online a revistei igloo #195_aprilie-mai. 

Asociația Zi de Bine este formată din doi oameni de Bine: Melania Medeleanu, pe care lumea o cunoaște ori din anii petrecuți pe la televiziuni, ori din anii petrecuți punând pe roți proiectul Magic Camp, alături de Vlad Voiculescu, și Luciana Zaharia, care după 14 ani de corporație a coborât voluntar din top managementul PepsiCo în lumea ONG-istă, unde a adus cu ea pragmatism, ordine, eficiență.

Împreună au fondat Zi de Bine doar cu o lună înainte de izbucnirea epidemiei și au ajuns rapid să câștige încrederea unei comunități de peste 35.000 de donatori și a companiilor care au investit în cauza lor. În total, s-au strâns mai bine de 800.000 de euro în mai puțin de 2 luni de zile, bani redirecționați sub formă de aparatură medicală și echipamente de protecție la peste 60 de spitale din țară, iar Asociația a fost invitată ca ONG principal să se alăture Auchan România în proiectul de a ridica două unități de suport medical, una în București și una la Cluj.

Cum a luat naştere proiectul #scutpentruspitale? De unde a plecat şi unde a ajuns acum?

L.Z.: Era martie când COVID-19 a devenit imposibil de ignorat. Zi de BINE, ca multe alte ONG-uri care credeau că-și pot vedea de planurile făcute la încept de an, a trebuit să-și reconfigureze rapid traseul. Cu gândul la lipsurile din spitale, cu speranța că Bucureștiul e suficient de bine aprovizionat sau măcar are organizații puternice care să-l susțină, ne-am îndreptat privirea spre spitalul de Boli Infecțioase din Brașov, despre care știam că are puține paturi, căci o aripă întreagă era în renovare. Ne-am propus să strângem 50.000 de euro într-o lună, bani cu care să luăm containere pentru a mări capacitatea de primire a pacienților și echipamente de protecție.

M.M: Ce s-a întâmplat a fost copleșitor – întreaga sumă s-a strâns în doar câteva zile, iar cererile de ajutor au început să sosească din toată țara. Așa încât astăzi, la început de mai, cu ajutorul miilor de oameni care au trimis un sms cu mesajul “SUS” la 8862, al sutelor de donatori prin paypal, pago sau rohelp și al zecilor de companii care ne-au sponsorizat, am reușit să ajungem la 62 de spitale cu aparatură medicală și echipamente de protecție de peste 800.000 de euro.

Povestiți-ne despre o întâmplare/o întâlnire din cadrul proiectului care v-a impresionat în mod deosebit.

L.Z.: Mi s-a părut mereu fantastic să văd că în vremuri grele se cern oameni buni. Și, dacă ar fi să dau un nume de OM BUN, aș zice Sabina Serbu. Pe Sabina o știm de pe 26 februarie. Atunci ne-a scris prima dată că dorește să se implice mai mult – eram în mijlocul campaniei cu cei de la Blondie. Noi anunțaserăm deja trecerea de la scopul ADN pentru care ne înființaserăm la #scutpentruspitale, așa că ne-am apucat de treabă. Trebuia să cumpărăm produse și echipamente bune, eficiente și să mă crezi pe cuvânt că rar mi-a fost dat să văd un fișier mai organizat și mai cu sens decât cel făcut de Sabina despre de unde și ce fel de ventilatoare să cumpărăm. Și apoi au urmat lămpi UV, monitoare. Și am cumpărat de zeci de mii de euro bune. În același timp, Sabina era voluntar la AjutorSpitale, așa am ajuns la o mână bună de doctori din linia întâi, așa am știut că trimitem echipamente pentru mâini de încredere. Și am avut norocul să găsim pe drumul pe care am apucat-o singure o mână de Sabini și Sabine care să se așeze la treabă cu noi ca și când ne-am fi știut de-o viață.

Spuneți-ne câteva cuvinte despre celelalte proiecte ale Asociaţiei Zi de Bine. La ce să ne așteptăm pe viitor?

M.M.: La viitorul pe termen lung ne e puțin teamă să privim. Așa că rămânem deocamdată la termen scurt și mediu: am pornit o campanie de strângere de fonduri pentru medicii de familie, la fel de expuși ca cei din spitale, dar mult mai descoperiți la această oră în ceea ce privește echipamentele de protecție. Apoi, din iunie, sperăm să ne putem întoarce la proiectele noastre – să susținem în fiecare lună câte un ONG care are nevoie de sprijin.

L.Z.: Eu mai arunc un ochi la viitor, căci ăsta este sindromul de corporatist. Mi-ar plăcea tare mult să ne întoarcem cu bine și cu toții la proiectele pe care le-am gândit înainte de COVID, acelea în domenii în care orice virgulă schimbată și mână de ajutor întinsă ar aduce un plus de normalitate oricărei comunități vulnerabile: Educație și Sănătate.

Luciana, pentru tine fondarea Asociației Zi de Bine, împreună cu Melania, marchează o schimbare de macaz radicală, de la viața în topul unei multinaționale la cea de ONG-ist. Cum a fost experiența până acum? Ceva regrete?

L.Z.: Jobul și sensul pe care le căutam de o viață – asta aș zice în primul rând despre Zi de BINE! Mi-a luat mai bine 20 de ani să îmi dau seama că nu aveam cum să le găsesc într-o corporație multinațională. Și, deși am trăit 1 lună de pace și 2 de Covid, știu că nu mi-aș mai investi timpul și energia decât în așa scop și sens. Regrete? Nicidecum! Am însă o recunostință anume pentru ce am reușit să iau cu mine de la corporații și oamenii dragi din corporații și să aduc aici – pragmatism, eficiență, o doza de nebunie aparte și mult, mult optimism. Ah, și cine zice că la corporație se muncește mult înseamnă că nu a muncit niciodată pentru un ONG.

Ce efect credeți că va avea criza pe care o traversăm asupra vieţii sociale a oamenilor, a modului nostru de a interacţiona şi de a ne raporta la ceilalţi?

M.M:  Pentru mulți oameni sună sumbru scenariul în care nu ne vom întoarce la „business as usual”. Nouă ne place să luam partea bună a lucrurilor. Poate că e vremea să construim o viață cu mai puțină presiune pe noi și pe ceilalți, în care timpul pe care-l petrecem împreună să fie cu adevărat valoros, în care să avem puțin mai multă grijă de sănătatea noastră, căci iată ce repede o putem pierde. Cred că vom fi mai precauți în interacțiunile sociale, dar poate că asta le va limita doar la întâlnirile care chiar contează.

L.Z: Marea constatare a perioadei acesteia a fost de cât de puține lucruri avem nevoie ca să ducem o viață bună, cinstită și cu sens (sigur, la mine este dublată de post-corporatism). Și nu, nu vorbesc despre minimalism. Ce e cert este că s-au modificat și se vor modifica în continuare atât comportamente individuale cât și ale societății cu totul. Și dacă măcar am învățat că înainte de orice e nevoie să îi protejăm pe cei din jurul nostru ca să ne protejăm pe noi înșine, e o lecție numai bună de luat mai departe oriunde ne-ar duce viața.

Proiectele Asociației continuă, iar noi vă invităm nu doar să le cunoașteți ci și să le susțineți, inclusiv prin comandarea din shopul nostru a revistei igloo #195_aprilie-mai, din care noi donăm mai departe Asociației 20% din prețul revistei!

Mai multe detalii despre Asociația Zi de Bine:

www.zidebine.ro

https://www.facebook.com/zidebine.ro/