fbpx

Despre gust bun în vin și literatură cu Laurent Pfeffer

INTERVIU REALIZAT DE: Manuela Zipiși FOTO: Adi Bulboacă, Ciprian Pop, Andrei Purcărea

Cel mai poetic domeniu viticol din România poartă denumirea unei orhidee din America Centrală și nu se sfiește să amestece literatura universală cu perfectul simplu pentru a țese, după 2007 încoace, o istorie cu vin. Domeniul Catleya și gamele sale de vin își trag esențele din terroir-ul „însorit, argilos și bogat” al dealurilor oltenești de la Corcova, unde Laurent Pfeffer, oenolog și inginer viticol cu studii la Bordeaux, s-a stabilit, punând bazele domeniului de 14,5 hectare alături de doi parteneri. Cum ajunge un francez să facă vin în Oltenia este o curiozitate pertinentă, a cărei explicație mai mult decât generoasă o veți găsi în discuția următoare, dar până atunci un aperitiv extrem de savuros….

…cu gust de Belle Époque, vreme în care prințul diplomat și scriitor Anton Bibescu avea la Corcova generoase terenuri, printre care și o podgorie întinsă pe dealurile oltenești de care, la început de secol XX, avea să se ocupe agronomul francez Aristoteles Sauget. În epocă sunt consemnate vacanțele prințului la conacul de la Corcova, pline de energie bună și invitați pe măsură, acompaniate desigur de unul dintre cele mai cunoscute vinuri plăsmuite aici, Corcovelul. Dacă ar fi să mergem în continuare pe firul istoriei și să îi adăugăm elemente de culoare, vom spune și că la moșia din Oltenia Mihail Sebastian, bunul prieten al lui Anton, a scris „Steaua fără nume” sau că nu departe de Corcova, la Strehaia, coborau din Orient Express invitații parizieni ai prințului.

Poate cel mai important dintre aceștia, Marcel Proust, nu avea să coboare însă niciodată în halta de la Strehaia, deși călătoria o făcuse de multe ori în imaginație. Prietenia dintre Proust și prințul Bibescu a inspirat peste ani denumirea domeniului și povestea care însoțește primele game de vin de la Catleya, „Freamăt” – declinat în roșu, alb, roze – pe a cărui etichetă sunt citate din „În căutarea timpului pierdut” și „Epopée” – în corp parfumat alb și roșu – care este o invitație, inclusiv grafică, la călătorit cu Orient Express-ul. Dar să pornim…

 

Un francez ajunge în România să se ocupe de vin și rămâne… de ce ai ales să rămâi, Laurent?

 

În cadrul studiilor mele de viticultură și oenologie de la Bordeaux, am făcut în 2003 un stagiu de patru luni la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație de la Târgu Bujor, la nord de Galați. Cu această ocazie și îndrumat de directorul tehnic al centrului, prietenul meu Nicolaie Bîrliga, am descoperit România, cultura și istoria țării, și am putut aprecia potențialul local, în special cel legat de producția de vin de calitate. Din această experiență s-a născut ideea de a reveni și de a rămâne pentru a căuta terenuri viticole și a replanta viță-de-vie ca să creez un domeniu.

 

IMG_0819
După o lungă călătorie, Proust ajunge într-o seară la Corcova. Ce vinuri alegi să îi servești la cină și ce bucate?
Sarmale în foi de viță cu un Perfect Simplu Fetească Neagră.

Catleya spune o poveste de dragoste pentru vin, dar și pentru literatură și istorie… astfel că vinurile și gamele au denumiri poetice. Ne poți explica puțin istoria acestor alegeri și, de asemenea, pe cea a graficii etichetelor?

 

Destinul m-a făcut să ajung să replantez viță-de-vie la Corcova, în Mehedinți, pe fostul teren viticol al prințului Anton Bibescu. Istoria acestei regiuni este impresionantă. Grație salonului artistic parizian al mamei sale, Anton Bibescu l-a cunoscut pe Marcel Proust, cu care s-a împrietenit. Crezând în talentul scriitorului înaintea tuturor, prințul l-a susținut și l-a ajutat să găsească un editor pentru „Swann”, primul volum al seriei „În căutarea timpului pierdut”. Să regăsesc urmele lui Marcel Proust la Corcova a fost incredibil, mai ales că acesta știa de existența domeniului despre care vorbea deseori cu Anton. Ne-am inspirat din această poveste și pentru numele domeniului și pentru denumirea primelor două game de vin. Catleya este o orhidee. În „Swann”, îndrăgostit nebunește de Odette, acesta îi aranjează orhideele catleya ale corsajului rochiei. Profită de gest pentru a o săruta, apoi fac dragoste. Astfel se naște expresia a face catleya”.

 

Prima noastră gamă de vin se numește „Freamăt”, cuvânt românesc foarte poetic, ce duce cu gândul la plăcerea pe care dorim să o transmitem în momentul degustării vinurilor noastre. Cea de-a doua gamă se numește „Epopée”, având pe etichetă traseul trenului Orient Express care pleca din Paris spre Istanbul, cu oprire la Strehaia, în apropiere de Corcova, unde coborau invitații lui Anton Bibescu. Cea mai recentă gamă creată și lansată în 2020 se numește „Perfect Simplu” din două motive: ca omagiu adus regiunii mele adoptive, Oltenia, dar și pentru că fiecare vin al gamei este monovarietal, în ideea redescoperirii specificului soiului de struguri vinificat.

 

Dacă ar fi să definești terroir-ul din Corcova în cinci cuvinte:

 

Însorit, argilos, vălurit, lemnos, bogat.

 

 

Cea mai mare provocare de până acum de la Catleya și o victorie de suflet:

 

Cea mai mare provocare: de la începutul proiectului, lucrez într-o direcție foarte apropiată de agricultura biologică. Iar anul acesta voi începe procesul de certificare eco cu o entitate autorizată pentru a produce în mod oficial vin biologic. Cât despre cea mai mare victorie, e vorba despre faptul de a fi reușit să reunesc la Corcova întreaga familie din septembrie 2019, pe soția mea și pe fetele noastre de 6 și 8 ani.

 

 

Ce înseamnă bun gust?

 

Pentru mine, bunul gust constă în căutarea armoniei care, odată atinsă, nu trebuie decât apreciată la adevărata valoare.

 

 

Ce i-ai spune unui tânăr (unei tinere) care visează să devină oenolog?

 

L-aș încuraja. Este o meserie fabuloasă, care îți oferă ocazia să transformi ceea ce pare a fi un simplu

fruct într-un produs de mare complexitate, utilizând toate simțurile și bazându-te pe cunoștințe științifice și empirice.

 

 

Ce beau împreună un oenolog și un arhitect? Și despre ce discută?

 

Cel mai bun vin posibil, discutând despre importanța găsirii echilibrului atât în vinificație, cât și în arhitectură.

Dacă la început vorbeam despre componenta contradictorie dintre un caracter ferm, regional, și o deschidere către o arhitectură înscrisă în ambițiile „europene” (dovadă fiind preocuparea pentru sustenabilitate, activarea comunităților etc.), poate merită clarificat faptul că ea nu reprezintă un derapaj, ci reflectă mai mult o abilă coprezență, echilibristica micului birou din Bruneck între cele două direcții oferind un posibil răspuns proliferării diverselor pastișe adunate sub umbrela „doctrinară” a unei arhitecturi „contextuale”.

Coșul de cumpărături0
Nu exista produse în coș
Continuă cumpărăturile
0