fbpx

Despre reînnoire urbană. Un interviu cu Diego Calderon & Dario Franchini, co-curatorii secțiunii de Arhitectură la RDW 2023

Interviu: Romanian Design Week x igloo; Foto: courtesy of Daniela Luquini, Romanian Design Week

A unsprezecea ediție a Romanian Design Week a readus în programul festivalului expoziția cu call, dedicată celor mai recente proiecte locale de arhitectură și design. Aceasta va avea loc în Piața Amzei, în perioada 12–28 mai, și este un proiect realizat de Primăria Sectorului 1, împreună cu The Institute. Astfel, RDW Exhibition va găzdui 162 proiecte de arhitectură, design interior, design grafic, ilustrație, design de produs și design vestimentar.

 

Înscrierile au atras un număr total de peste 400 de proiecte, care au fost validate și selectate, într-o primă etapă, de către comunitatea RDW, iar în a doua etapă de către echipe de câte doi curatori, unul local și unul internațional.

 

Arhitecții Diego Calderon și Dario Franchini, fondatorii studioului DF_DC, împreună cu arhitectul român Corvin Cristian, au curatoriat anul acesta secțiunea de Arhitectură din cadrul festivalului. În cadrul următorului interviu, am aflat de la cei doi curatori internaționali invitați cum a fost experiența selecției lucrărilor de arhitectură ce vor fi prezentate publicului, în cadrul expoziției centrale din Piața Amzei.

Împreună cu partenerul tău, Dario Franchini, ați deschis studioul DF_DC, în 2016, cu birouri în Lugano (Elveția) și Londra (Marea Britanie). Cum a fost experiența de a vă deschide propriul studio?

 

Ne-am întâlnit în Londra întâmplător și am vorbit despre cât de interesantă ar putea fi o practică Londra-Lugano. Întrucât Dario avea biroul deschis deja din 2009 în Lugano, am experimentat un decalaj puternic (ca volum de muncă, scară a proiectelor etc.) între cele două birouri. Am încercat să profităm la maximum de el și să îmbinăm modul de a face lucrurile al unei locații cu elemente ale celeilalte, fără a pierde din specificul niciuneia.

 

Lugano este stabil și ordonat ca scenă, domeniul construcțiilor și achizițiilor este foarte bine organizat, iar apropierea de Italia îi conferă o condiție transfrontalieră deosebită. Scena din Londra este mai instabilă și mai deschisă, ceea ce face mai ușor pentru un străin să se instaleze și să se dezvolte. Fluxul amețitor de oameni și situații, precum și lucruri mai evidente, cum ar fi amploarea și istoria sa, fac din Londra un punct de pornire destul de intens de la care să începi să lucrezi. Ne bucurăm de spiritul de colaborare și de camaraderie, de rețeaua de oameni de la locul de muncă și din mediul academic cu care să ne împărtășim experiențele personale, opiniile și provocările.

 

Așadar, în această dublă condiție, căutăm contexte pentru a ne produce munca. În același timp, este bine cunoscut faptul că Elveția este unul dintre cele mai bune locuri pentru a câștiga lucrări publice ca tânăr practicant/ă, așa că rămâne o locație promițătoare.

 

Experiența noastră a fost deosebită, deoarece știam că vom lucra din locuri diferite încă de la început. Asta a venit cu multe provocări, dar și cu un potențial pe care am încercat să-l descoperim treptat. Primii noștri ani au fost la fel de intenși pe cât era de așteptat (sau chiar mai mult), cu numeroasele provocări care vin odată cu încercarea de găsi echilibrul. În același timp, privind înapoi la unele dintre primele noastre proiecte, acum apreciem mai mult starea de incertitudine și îndoială care caracterizau acea perioadă.

 

În prezent, lucrăm în Elveția, Marea Britanie, Franța, Mozambic și Mexic, din studiourile noastre din Lugano și Londra. Cel mai mic proiect al nostru este o scară pentru o casă (bine, două), iar cel mai mare este un cartier urban cu șase blocuri de locuințe. Aceste proiecte includ blocuri de locuințe, un pavilion de artă, un masterplan pentru o insulă din Oceanul Indian și case private. Conducem o echipă mică, tânără și internațională, care pune conversațiile și experiențele personale la baza muncii lor.

 

De-a lungul anilor, modul nostru de a lucra împreună s-a dezvoltat și chiar s-a rafinat, ceea ce este, desigur, un mare avantaj, dar, în același timp, există o ingeniozitate pe care am menținut-o și care a dus la schimburi și rezultate foarte interesante. Sfatul nostru pentru cei la început de drum este să aprecieze calitățile fiecărei etape de colaborare și maturitate și să încerce să facă ceva util cu ele.

 

Ce fel de proiecte ați abordat până acum?

 

Am lucrat la o gamă mai largă de proiecte decât ne-am imaginat inițial. Pe lângă multe case private, am lucrat la clădiri publice și culturale, locuințe, masterplan-uri, spații de lucru și hoteluri.

 

Prin concurs, am încercat incursiuni în sectoarele educație, reprezentare civică și diplomatică, uneori în colaborare cu alte practici și consultanți de specialitate, de la care învățăm foarte multe. Confruntarea cu ideile altcuiva, mai ales cu cele mai puternic stabilite, este întotdeauna productivă.

 

Cum ai descrie echipa voastră și modul vostru de lucru?

 

Studiourile noastre angajează un număr mic de oameni, permițându-ne să fim implicați în fiecare etapă a procesului, dar păstrând și o structură neierarhică, în care toată lumea poate să colaboreze pe majoritatea etapelor.

 

Comunicarea la distanță a fost, de asemenea, un factor important care a determinat modul în care am ajuns să lucrăm, bazându-ne pe comunicarea verbală frecventă mai mult decât pe a sta în jurul aceluiași birou. Nu depindem de mijloace sofisticate de comunicare și, într-un fel, acest lucru a avut un efect asupra proceselor mentale și asupra modului în care ideile se formează, printr-un schimb constant de informații.

 

Din arhiva RDW 2016

Care erau cunoștințele voastre anterioare despre arhitectură și arhitecți din această regiune, înainte de a accepta să co-curatoriați secțiunea Arhitectură din cadrul Romanian Design Week?

 

Primul contact cu scena românească a avut loc, în principal, prin vechi prieteni pe care i-am cunoscut la Universitatea din Mendrisio, mulți dintre ei întorcându-se să practice acolo. Putem spune că aveam o percepție doar parțială și de suprafață, până să avem ocazia să participăm la Romanian Design Week. Într-un fel, lipsa noastră de experiență de primă mână a țării ne-a ajutat să abordăm scena arhitecturală locală lipsiți de orice prejudecată.

 

Cum a fost experiența de a curatoria proiectele de arhitectură din cadrul Romanian Design Week? A existat un proiect și/sau un arhitect care v-a atras atenția?

 

Am fost co-curatori ai secțiunii de arhitectură din cadrul RDW alături de arhitectul Corvin Cristian. Conversațiile cu el, împreună cu restul organizatorilor, au fost antrenante și ne-au făcut să înțelegem mai bine scena locală. Unele proiecte au atras mai multe dezbateri decât altele, așa cum era de așteptat, dar, în general, a existat un acord general asupra selecției și a principiilor/criteriilor care o susțin. Mai multe puteți vedea direct la RDW Exhibition, între 12 și 28 mai.

 

Din arhiva RDW 2016

Care a fost abordarea voastră în selecția proiectelor RDW? Ce cauți să vezi în ele/ce te interesează?

 

Am abordat procesul de selecție cu deschidere și curiozitate și am încercat mai întâi să înțelegem subiectele și preocupările comune, mai degrabă, decât să impunem o agendă prestabilită.

 

Odată ce am revizuit toate propunerile/înscrierile, le-am parcurs din nou cu o idee mai clară a posibilităților de sens pe care le-am putea obține prin diferite selecții. Așa că, într-un fel, am încercat să propunem o idee de curatoriere deja latentă în proiectele în sine și nu dependentă de declarații sau poziții încurcate sau neclare.

 

Cum ați descrie selecția de arhitecți români din acest an? Ați observat trăsături comune ale acestei generații și/sau culturi?

 

Am observat o căutare comună a caracterului prin limbajul arhitectural, în clară legătură cu scena internațională contemporană, dar în același timp, cu referințe la elemente locale și stabilind dialog(uri) cu orașul. Deși variat în expresie, am putut observa un interes comun pentru reînnoirea formei urbane, fie prin reutilizare și conversie, fie prin propunerea de construcție nouă.

 

Cu ce ​​ați vrea să plece arhitecții români și publicul, în general, după experiența Romanian Design Week?

 

Credem că acest tip de evenimente ar trebui să ofere o perspectivă concisă asupra scenei actuale, sperăm noi, ca o bază bogată pe care să se construiască.

 

În cuvintele lui Brian Eno: „Așa că am venit cu acest cuvânt <<scenă>> – inteligența unei întregi operațiuni sau a unui grup de oameni. Cred că acesta este un mod mai util de a te gândi la cultură. Să uităm pentru puțin timp ideea de <<geniu>>, să ne gândim la întreaga ecologie a ideilor care dau naștere la noi gânduri bune și la noi lucrări bune”. Deci, mai presus de toate, sperăm ca vizitatorii să plece cu o serie de întrebări productive, deschise, despre ce înseamnă arhitectura românească astăzi.

Din arhiva RDW 2016
Coșul de cumpărături0
Nu exista produse în coș
Continuă cumpărăturile
0