Arhitectura la feminin. Raluca Șoaita: „Am fost mereu interesată de modul în care funcționează lucrurile, mecanismele, sistemele complexe”
INTERVIU REALIZAT DE: Anda Zota FOTO: Cornel Lazia
Pe Raluca o recunoaștem din multe contexte: de la vernisajele gaep gallery din Plantelor sau chiar în calitate de consultant în cadrul echipei tehnice de experți implicați în proiectul dedicat reformei sectorului medical din România al Băncii Mondiale. Este fondatorul TESSERACT ARCHITECTURE, echipă alături de care dezvoltă proiectul Spitalului de Copii „Marie Curie”. Raluca a dedicat ultimii 16 ani studiului amănunțit al acestui domeniu, participând până în prezent la proiectarea a aproape 1 milion de metri pătrați de spitale și clinici medicale. Umanizarea spațiilor reci din spitalele românești este o preocupare permanentă și, de aceea, la proiectele de arhitectură medicală lucrează cu o echipă pluridisciplinară de specialiști, formată nu doar din arhitecți și ingineri sau specialiști în echipamente medicale, ci și din epidemiologi, psihologi, antropologi ori sociologi.
Cum s-a dezvoltat interesul tău pentru arhitectura medicală?
Am fost mereu interesată de modul în care funcționează lucrurile, mecanismele, sistemele complexe; de felul în care diferitele straturi ale fiecărui sistem contribuie la eficientizarea și buna funcționare a întregului. În arhitectura medicală, arhitectul are tocmai acest rol – de înțelegere, coordonare și eficientizare a acestui sistem complex – SPITALUL. La realizarea lui, arhitectul respectă un set de reguli tehnice (normative, standarde, bune practici), peste care aplică un set de parametri sociali și psihologici și o serie de valori emoționale ce reprezintă nevoile utilizatorilor, pentru a crea în final un răspuns ideal pentru o clădire care va deservi cel mai bine pe cel care o va „locui”.
Acest interes complex, precum și confirmarea capacității mele de gestionare a unor proiecte de arhitectură medicală realizate la începutul carierei de arhitect m-au făcut să continui cercetarea și proiectarea nișată pe acest domeniu. Spitalele din România sunt învechite și avem nevoie să construim o infrastructură nouă. În țara noastră nu exista un know-how specific pe acest segment. Astfel, potențialul de lucru este enorm.
Dezvoltarea tehnologică, mai ales în industria medicală, a schimbat felul în care sunt gândite spitalele. În ce fel proiectăm acum arhitectură medicală?
Îmi vin în minte următoarele aspecte importante de menționat în acest sens:
• dezvoltarea tehnologică este atât de rapidă încât ne obligă la realizarea de clădiri standardizate, modulare, cu structură și compartimentări facile și rapid de adaptat la noi echipamente sau noi soluții medicale;
• ideea de clădiri medicale inteligente – integrarea de soluții de tip BMS sau de management digitalizat al spitalelor;
• reducerea costurilor de întreținere și funcționare prin aplicarea de soluții eficiente energetic sau prin care să se compenseze consumul mare de energie din spitale;
• realizarea de proceduri epidemiologice care, prin respectarea lor, să reducă din riscul de contaminare;
• proiectare complexă armonizată cu sisteme de tip BIM pentru coordonarea specialităților de proiectare și, mai ales, pentru reducerea erorilor de proiectare.
„O cultură în care femeile nu erau acceptate în școala de arhitectură până în anii 1970 nu se poate schimba de pe o zi pe alta și fără o reprezentare mai mare a femeii în această profesie.” Raluca Şoaita
Acesta este un fragment din interviul cu arh. Oana Stănescu. Completul și complexul articol îl găsiți în albumul Arhitectura la feminin.
***
Interviul face parte din albumul Arhitectura la feminin / martie 2023 / aducând un omagiu femeilor care au ajutat la conturarea unui viitor echitabil în profesia de arhitect, prin recunoașterea muncii valoroase, a angajamentului pentru excelență în arhitectură și design, a implicării și dezvoltării profilului femeilor în arhitectură. Albumul aduce împreună protagoniste ale arhitecturii locale, cu contribuții desăvârșite în lărgirea industriei arhitecturii.