Fika. Pauza de conectare cu ceilalți, cu lumea

NORM_ARCHITECTS_ARCHIPELAGO_HOUSE_17

Cumva și deloc întâmplător probabil, lunile reci mă duc cu gândul la nord și la fika, starea de bine pe care suedezii au ridicat-o la rang de ritual. Etimologic, fika provine dintr-un un cuvânt de secol 19 – kaffi (cafea), căruia, printr-un procedeu asemănător verlanului franțuzesc, suedezii i-au inversat silabele, transformându-l în fika. Fika înseamnă în primul rând o cafea (sau un ceai, dacă nu sunteți cafegii), dar mai ales o pauză.

Fika înseamnă apoi și fikabröd – universul produselor de patiserie și al prăjiturilor mici care fac papilele gustative să se rotească pe orbita potrivită. Dintre cele mai prezente, se remarcă kanelbullar – rulourile prin a căror masă compactă de aluat cu cardamon se strecoară un brâu de scorțișoară, totul culminând cu zahăr perlat presărat pe deasupra. Fika este acea bulă temporală din mijlocul zilei în care te oprești să respiri în compania colegilor de birou sau a prietenilor. Poate dura 10 minute sau 30, se poate întâmpla într-o cafenea, în bucătăria firmei sau la un prieten acasă.

NORM_ARCHITECTS_ARCHIPELAGO_HOUSE_84

Fika este un verb desemnând acțiunea de a te conecta prin discuții și schimb de idei cu oameni dragi. Este, cum spuneam, un ritual bine integrat în spiritualitatea nordică, ale cărui reverberații le găsim inclusiv în relația pe care oamenii o leagă cu designul sau cu natura. Când sunteți pregătiți și bine instalați în compania unei cești de cafea, vă invităm la fika, o pauză cu două opriri pe tărâm suedez. Prima, într-o casă de vacanță aflată în partea de coastă stâncoasă a țării, iar cea de-a doua pe insula Gotland, unde esențele cu gust sălbatic ale florei locale s-au comprimat și instalat într-o siluetă de sticlă.

NORM_ARCHITECTS_ARCHIPELAGO_HOUSE_49

O casă de vacanță numită Archipelago te poate face să îți dorești să bei toată cafeaua din lume privind spre apă. Estetica scandinavă a fost țesută aici inedit cu cea a craft-ului japonez de către Norm Architects și așezată în rama a patru volume din lemn conectate la exterior grație unui deck la fel de lemnos. Ansamblul și-a integrat silueta la poalele unui peisaj stâncos căruia îi împrumută coloritul și simplitatea brută, complet fermecătoare a esențelor tari. În interior, la fel ca în exterior, casa urmează ritmul peisajului, conectându-și spațiile conturate prin trepte și scări. Iată cum arhitectura și designul de interior pot crea o poveste în cinci niveluri, cu accent pus pe respectul pentru calitatea materialelor și pe arta manufacturării.

NORM_ARCHITECTS_ARCHIPELAGO_HOUSE_79

Mai clar de atât, toate piesele de mobilier și corpurile obiectelor decorative, textilele și texturile se înrolează conștiincios în estetica minimal nordică aflată, în acest caz, într-o completă armonie cu tonurile naturii. Timpul se petrece mai ales în ceea ce s-a delimitat a fi spațiul central al casei dominat de o insulă de bucătărie ce trimite cu gândul la o vatră simbolică în jurul căreia se concentrează „esențialele”: un spațiu de relaxare care privește larg către peisajul stâncos, și zona de dining de o frumoasă simplitate, dominată de o masă lungă din lemn masiv și scaune, și conectată cu terasa prin uși glisante care, prin deschidere completă, anulează granițele celor două lumi.

NORM_ARCHITECTS_ARCHIPELAGO_HOUSE_111

 

Paralelismul cu natura trece calm peste tonalitatea blândă a nuanțelor naturale ale materialelor care ajunge să evoce în băi relieful stâncos. Și pentru că puterea unei amenajări stă și în detaliile care stimulează sau relaxează ochiul și mintea, după caz, nu vom rezista și vom aminti aici detaliile care te invită să zăbovești în Archipelago House.

NORM_ARCHITECTS_ARCHIPELAGO_HOUSE_95

Peste liniștea minimalismului scandinav s-a insinuat, cum spuneam, estetica japoneză. Decupăm cu privirea corpurile de iluminat (dining, dormitor), cu abajururi învelite în hârtie Washi, care au fost create special pentru proiect, fiind un simbol al colaborării dintre unul dintre cei mai importanți producători japonezi de mobilier din lemn, Karimoku Case Study, și Kojima Shouten, brand de artizani care fac lampioane de mai bine de 200 de ani. Cât despre scaunele din zona de relaxare, e surprinzătoare combinația dintre alura minimalistă, nordică și eleganța esteticii nipone convertită în spătarul rotunjit și învăluitor, care invită la o fika prelungită. Scaunele aparțin colecției Karimoku Case Study Collection.

NORM_ARCHITECTS_ARCHIPELAGO_HOUSE_116

Nu părăsim Archipelago House fără să deschidem o cutie-carte din seria Norm Book Box „N-BB01” – o colecție semnată tot de Norm Architects în colaborare cu compania daneză August Sandgren (producători de obiecte de depozitare cu o tradiție de 100 de ani) și Karimoku Case Study. O bună modalitate de a păstra intact aerul de calm relaxant al casei prin invitația de a camufla, practic și estetic, micile detalii ale cotidianului.

PROIECT: Norm Architects; ECHIPĂ ARHITECŢI ŞI DESIGNERI: Peter Eland, Linda Korndal, Frederik Werner, Jonas Bjerre-Poulsen; ARHITECT CONSTRUCTOR: Natasha Cuconescu; FINALIZAT: 2020

§

De pe coasta suedeză plutim în largul Mării Baltice până în insula Gotland, un teritoriu populat de peste cinci mii de ani. Printre locuitorii contemporani ai insulei se numără Elisabeth Hellström, cel mai tânăr maestru distilator din lume, care în 2019 crea Hellström Gin, din dorința de a captura și transmite gustul sălbatic al Suediei.

Elisabeth_destilleriet_liggande

Cum nimic nu este întâmplător, Elisabeth a început să fie atrasă de ideea de a concepe propriul gin în 2015, când în cadrul boutique hotelului familiei sale, Fabriken Furillen (inspirată experimentare cu peisajul industrial-natural și cu aromele insulare amplasată într-o fostă carieră de calcar), s-a realizat un gin în colaborare cu o distilerie suedeză.

L1360396 copy

Nu ne putem decât imagina trecerea pe care trebuie să o fi avut în Evul Mediu licoarea cu virtuți curative pe bază de plante (în special ienupăr) care a devenit, grație trendului reîntoarcerii la natură și al resuscitării apetenței pentru universul botanic, una dintre cele mai populare băuturi alcoolice distilate ale zilelor noastre.

L1360250

Ginul, căci despre el vorbim, a fost până la urmă o alegere firească pentru Elisabeth Hellström și interesul său pentru arta distileriei, ținând cont de flora locală din Gotland, printre care se numără și ienupărul. Câteva săptămâni dintr-o vară în care a cules și a experimentat cu ienupăr sălbatic, soc, crețușcă și petale de trandafir au dus la apariția Hellström Gin – o licoare contemporană care se definește îndrăzneț, floral, sălbatic.

_MG_8576

Silueta clasică și robustă a sticlei și eticheta minimalistă și elegantă au completat procesul care se întâmplă într-o fostă fabrică de lactate din satul Hablingbo convertită în microdistilerie. Produs organic, Hellström Gin este distilat și îmbuteliat manual în serii mici și a primit deja distincția de Most awarded gin in 2020’s Gin Masters.

Material publicat în igloo #200 / februarie-martie 2021 / număr aniversar / rubrica #DeGustBun

igloo_200-shop-160x205