Una dintre cele mai importante funcții administrative din București este scoasă la
concurs de către Primăria Capitalei. Rolul unui arhitect-șef este acela de a ghida și
de a influența dezvoltarea urbanistică a orașului într-o direcție care să promoveze o
calitate ridicată a vieții, o utilizare eficientă a resurselor și o integrare armonioasă
între funcțiile sociale, economice și de mediu ale orașului. 

Pentru o selecție imparțială, OARB consideră că este esențială includerea
reprezentanților arhitecților din București în comisia de examinare. Acest
demers vine în întâmpinarea dorinței bucureștenilor de a locui într-o Capitală
modernă, europeană, construită sustenabil.

La o dezbatere organizată de OAR București, la care au fost prezenți și mulți dintre
cei care au ocupat funcția de arhitect-șef al Capitalei în trecut, s-a discutat despre
locul și rolul acestuia în aparatul administrativ. „În București se simte când un
sector ia o decizie și Primăria Generală nu știe, se vede când un primar de sector
are un buget consistent, mai mare decât alte orașe mari, și face metrouri, discută
despre aeroport. Spargerea orașului în 6 alte orașe prin care fiecare își vede de
treaba lui are o lungă istorie începând cu anii 1990. Ce trebuie știut este că
arhitectul-șef e mai mult decât un corector de planuri urbaniste și arbitru
al frumuseții arhitecturale, este o persoană care guvernează un domeniu complicat
cu 2 componente, una care înseamnă administrarea curentă și una care înseamnă viziunea de dezvoltare. Un lucru e clar: nu poate face treaba asta singur, trebuie să
discute cu celelalte direcții din Primărie, cu ceilalți arhitecți-șefi de sector. În
ultimii ani, în percepția publică, PUG – ul trebuie ucis, betonarea spațiului verde e
o regulă, distrugerea patrimoniului la fel. Acestea sunt instrumentele însămânțate
în mintea oamenilor, dar nu se gândește nimeni la cel care caută să se mute cu
copiii în apropierea locului de muncă și al școlii,“ a declarat Sorin Gabrea, fost
arhitect-șef al Capitalei.

De-a lungul timpului, s-au luat decizii cu impact semnificativ asupra aspectului și
dezvoltării orașului, fără să existe consultarea adecvată a comunității de arhitecți și
fără respectarea unor principii fundamentale de urbanism și arhitectură. Numirea
arhitectului-șef al Capitalei trebuie să aibă la bază și autoritatea și credibilitatea
profesioniștilor din domeniul arhitecturii. „Trebuie să pornim de la ceea ce
înseamnă misiunea arhitectului-șef și percepția acestei misiuni și aici găsim câteva
pericole: 1. Cel al încercării de a subevalua calitățile pe care acest arhitect-șef
trebuie să le îndeplinească, pentru că se încearcă în anumite categorii să se
descalifice din spațiul urbanism, arhitectură și să se treacă în alte zone 2. Nu
înțelege care este misiunea și fiecare își vede partea de interes. Prima misiune a
unui arhitect-șef este aceea de gestiune, coordonare și control al planificării urbane
și amenajării teritoriului, apoi, o a doua misiune este cea de protecție a unității
administrativ teritoriale; 3. Păstrarea calității produsului construit; 4. Relația cu
politicul”, a declarant Bogdan Traian Bogoescu, fost arhitect-șef al Capitalei . 
În calitate de organizație reprezentativă a arhitecților din România, OARB crede că
procesele de planificare urbană și de luare a deciziilor în domeniul construcțiilor
trebuie să fie transparente, consultative și bazate pe experiență și expertiză
profesională. “Până nu începem să învățăm ce face un arhitect-șef, să facem niște
cursuri pentru că nu te va învață nimeni, nu vom reuși. Eu am venit din mediul
privat, m-am dus la buget, nu m-a învățat nimeni. Durează o perioadă până să
implementezi. Mai este o problemă, cum este selectat acest arhitect-șef. Dacă ne
uităm la București, la Constanța, nu sunt oameni care să aibă legătură un domeniul
tehnic. La Timișoara sau Cluj, în comisia de concurs au fost trei arhitecți-șefi”,
spune Claudiu Salanta, arhitect-șef la Consiliul Județean Cluj.

Filiala București a OAR consideră că procesul de selecție și numire a arhitectului-
șef ar fi trebuit să fie unul mai transparent și mai consultativ. Experiența și
cunoștințele arhitectului-șef, valoroase în domeniul arhitecturii, trebuie să fie în
concordanță cu complexitatea și nevoile actuale ale Capitalei.

 

Filiala București a OAR își exprimă deschiderea pentru dialog și colaborare cu
autoritățile locale pentru identificarea celor mai bune soluții în ceea ce privește
dezvoltarea urbanistică a Capitalei și își reafirmă angajamentul de a promova
standarde ridicate în domeniul arhitecturii și urbanismului.

Aici găsiți podcastul OAR pe aceasta temă, cu luările de poziție ale arhitecților.

Pentru mai multe informații sau declarații suplimentare, puteți contacta
Biroul de Presă al OAR, FILIALA BUCUREȘTI.