Poate părea greu astăzi să ne imaginăm cât de inovator a fost, la vremea lui, Cabinetul Doctorului Caligari, deoarece povestea spusă de film apare ca banală și previzibilă pentru un spectator al prezentului. În narațiunea-cadru, protagonistul Francis îi povestește unui alt personaj o întâmplare bizară și tragică prin care a trecut împreună cu logodnica lui, Jane.

În această poveste, Francis, aflându-se într-o călătorie alături de un prieten – și rival în dragoste – într-un oraș de munte, a întâlnit un ocultist care își spunea Doctorului Caligari, însoțit de un personaj straniu pe nume Cesare, „păstrat” de doctor într-un dulap (sau „cabinet” – cel din titlu) asemănător unui sicriu. Caligari pretinde că acest Cesare poate vedea viitorul, iar Cesare prezice moartea poate prea convenabilă a prietenului și rivalului lui Francis, omițând faptul că, previzibil, el însuși va fi cauza morții acestuia.