igloo 219 • Spațiul sacru contemporan
Dosarul noului număr igloo este dedicat unei realități arhitecturale pretutindeni prezente – arhitectura religioasă contemporană. Uneori monumentală și intimidantă, alteori discretă, dar nu mai puțin vibrantă, arhitectura religioasă ortodoxă este un subiect care provoacă și care pentru noi a fost prilejul unor întrebări, dar și calea către noi, sau până acum neexplorate, configurații de gândire arhitecturală.
Actualitatea acestor curiozități, și a temei pe care o propunem, vine mai ales din alegerea unor exemple recente de lăcașuri de cult ortodoxe, consacrate atât în sens religios, cât și în sensul laic, al unei viziuni originale și asumate a semnăturii de architect.
Am ales astfel șase proiecte care, deși diferite în abordare, „sunt mature, într-o relație clară cu tradiția din care provin și pe care, înnoind-o, o emulează și o re-afirmă”, așa cum o spune, în textul care inaugurează Dosarul, Augustin Ioan.
Centrul Bisericesc din München, sub semnătura arh. Șerban Sturdza, arh. Matei Eugen Stoean, arh. Tudor Elian / PRODID propune o materializare, într-o nouă formă și într-un nou areal stilistic, a modelului lăcașului de cult bizantin.
Despre prezența discretă, dar unică a micii biserici Sfântul Grigorie Teologul de la Alexandria (proiect marca ABRUPTARHITECTURA) am vorbit cu arh. Cosmin Pavel în materialul „Și straniu, și familiar, cu trimitere către momente din copilăria timpului”.
Tot într-un interviu s-a concretizat și curiozitatea noastră de a revedea proiectul Bisericii ortodoxe din Alba Iulia semnat de arh. Dorin Ștefan, dialog care pune o nouă lumina asupra intențiilor și posibilelor libertăți unui arhitect care construiește un spațiu sacru.
Textul semnat de arh. Radu Teacă recompune pe scurt povestea Capelei ortodoxe din Militari (ARTLINE), schițând o viziune dinamică a compoziției spațiului eclezial.
Sub semnul căutării și al întrebărilor care revelează stă atât proiectul Capelei Dorobanți (arhitectură: mânadelucru), cât și „vorbirea liberă” cu arh. Dorin Ștefan Adam, o discuție despre interogațiile și înțelegerea temei, despre necesitatea peisajului în care se construiește și despre pasul arhitectului către a asculta.
Despre a construi în prezent, dar fără a pune la îndoială trecutul, este vorba și în ultimul proiect din dosar. Schitul „Înălțarea Sfintei Cruci” – Aiud, arh. Radu Mihăilescu, îndrăznește (și reușește) apropierea de sacru prin sublimarea formei canonice.
Adăugăm acestui dosar rubricile deja știute, care se ocupă, fiecare în parte, de proiecte interesante pe care vrem să vi le facem cunoscute.
Proiectele din România schimbă perspectiva de la mare la mic, de la spațiul de locuire colectivă propus de Zhero Residence în Zalău (semnat Format4 architects), la atmosfera deschisă și luminoasă a apartamentului din Olimp propus de Dofinteriors sau la apartamentul numit 07 al celor de la Laboratorul de Arhitectură, definit de grație și precizie. O intimitate provocatoare caracterizează și proiectul casei de pe lac (ARTLINE) care structurează spațiul natural într-un exercițiu geometric. Rămânând în cheia intimității, nu am putut rata amenajarea Bogdan Ciocodeică Studio a noului magazine Lunet, un nou exemplu, în linia deja propusă de brandul de ochelari, de spațiu cu personalitate și poveste.
Rubrica Patrimoniu poposește la Biserica Evanghelică din Cisnădie, un proiect de restaure Polarh Design pentru suprapunerile ei de romantic și gotic, de functional și sacru, revenind, într-o ipostază diferită asupra temei dosarului din acest număr. În aceeași sferă rămân și trei dintre proiectele prezente în rubrica Spațiu public – reunite sub aspectul conversiei, spațiile din Olanda, Spania și Portugalia pun în evidență impotanța acestui tip de transformare pentru comunitățile contemporane.
Rubrica În dialog vă invită în acest număr să (re)descoperiți două personaje publice, pe cât de cunoscute, pe atât de discrete, doi fini observatori ai lumii, o lume în care amândoi au șansa (și responsabilitatea) de a interveni, fiecare cu uneltele (și îndoielile) sale: arhitectul Andrei Șerbescu, cofondator ADNBA și profesor la UAUIM, și jurnalista Mihaela Dedeoglu, vocea caldă și clară de la RFI.
Designul ocupă în continuare un loc privilegiat în rubrica dedicată (unde vorbim despre Studio Gitane și despre creațiile Anei Bragança), dar și în recenta igloo likes, „bazarul” nostru de aprilie-mai, unde am ales piese de design durabile, care promit să-și păstreze peste ani frumusețea, expresivitatea și funcționalitatea, dar la care adăugăm și o notă primăvăratică, pentru a celebra anotimpul absolut al verdelui vegetal.
Exotic versus local e un raport care definește călătoriile propuse în acest număr prin cele două rubrici Proiecte internaționale și qamutiik. Îndepărtatul Mexic și arhitectura sa recentă au fost subiectele primei rubirici, care s-a ocupat de două dintre cele mai importante nume ale arhitecturii mexicane, Tatiana Bilbao și Frida Escobedo.
Iar pe alt meridian, sania inuită qamutiik se oprește în Transilvania și ne invită pe toți la descoperiri de locuri, oameni, gusturi, povești.
Începând cu igloo 218, revista apare la fiecare număr și într-o ediție limitată de doar 50 de exemplare, cu o copertă specială, de colecție, pentru iubitorii de (grafică și) arhitectură.
Design copertă: Doriana Mărășoiu
Și nu uitați, cel mai simplu și plăcut mod de a citi igloo rămâne: pe hârtie, în liniște, unde vreți voi. Ca abonat vă bucurați de oferte speciale, transport gratuit și veți fi printre primii cititori ai fiecărui număr (6 pe an). Prin abonare susțineți nișa jurnalismului de arhitectură.