Îți place arhitectura olandeză? Și nouă! Acum în igloo #183

1-45

Igloo de primăvară #183 te invită să explorezi arhitectura contemporană olandeză – apă și pământ, sensul podurilor și al morilor de vânt, oameni pe biciclete, tradiția sustenabilității și a reciclării, viziuni și construcții pentru viitor, design experimental, a gândi (în) moduri noi, deci și arhitecturi noi.

Noul număr îți poate aduce un album de artă – Bosch sau Mondrian – oferit de Cărturești, dacă-l comanzi până în 18 aprilie.

  • DOSAR: Teritoriul Țărilor de Jos este un construct, în sensul că o mare parte de pământ al acestei țări e luat din apă, dar și păzit de apă printr-un geniu și o tradiție a constructorilor de diguri. Puțină lume știe că morile de vânt sunt de fapt stații de pompare a apei tocmai pentru a proteja pământul construit. Morile de vânt sunt semne ale pământului ca prim gest edificat și poate tocmai de aceea arhitectura olandeză este aparte, poate tocmai de aceea gestul de a construi dobândește aici o altă relevanță. Modurile economice și sociale integrate construcției uimesc prin modernitatea soluțiilor puse în operă și responsabilitatea asumată față de ce urmează. De aceea, aspecte sustenabile, de reciclare și de reutilizare au în tradiția olandeză o altă densitate.
    ◊ ◊ ◊
    Prezentăm așadar tinere proiecte olandeze ce ilustrează toate aceste valori: echipa Foreshore și dezvoltarea liniei de coastă; birourile de proiectare Civic și Shift dezvăluie abordări responsabile față de conversii de patrimoniu industrial și față de straturile identitare sau de memorie ale comunităților în care intervin; Next Architects conectează prin poduri maluri, ambiente urbane și oameni pe bicicletă; Frank Havermans și instalațiile sale artistice problematizante ce implică cercetarea urbană și arhitecturală; Renzo Martens recontextualizează cu implicații social-politice conceptul de „white cube”; Work-Body-Leisure, tema pavilionului Olandei pregătit pentru Bienala de Arhitectură de la Veneția.

183_page_15

183_page_17

183_page_19

  • AGENDA cuprinde un set de interviuri: aflăm „mai mult” despre Art Safari, eveniment consistent al vieții artistice bucureștene, și apoi despre credoul arhitectului Italian Massimiliano Fuksas; un muzeu Libeskind din Ottawa și o școală-ca-un-oraș, lângă Paris. Despre Bucureștiul periferic și pitorescul său – cu Petruț și Ioana Călinescu.

183_page_05

  • CITY PLUS prezintă modalități olandeze de a îmbogăți experiența urbană: orașul plutitor; acoperișuri verzi; îmbrățișarea noilor tehnologii într-o conversie de patrimoniu industrial sau Rotterdamul, orașul care se gândește (și) la copii.

183_page_08

  • ESEUL URBAN analizează infrastructura ca element identitar al orașelor olandeze.
  • Din rubrica PROIECTE amintim: o suită de birouri de înălțime mare (Timpuri Noi Square) și scăzută (BNT) marchează buna practică arhitecturală al acestui program în creștere; un alt subiect sensibil – locuințele lotizate Bliss și o casă la periferie, Casa Studio – pune în discuție probleme rezidențiale explicând decizii arhitecturale. O recuperare interesantă conferă unei locuințe de fost hidrotehnician, Casa Prișcu, o identitate interioară de secol 21. Altitude este un restaurant cu un ambient interior complet redefinit. Mănăstirea Comana, un bun exemplu de restaurare și valorificare turistică durabilă. Toate aceste proiecte românești demonstrează cum arhitectura contemporană de la noi este în curs de „aliniere” europeană.

183_page_10

183_page_11

  • Plină de substanță estetică este, la rubrica DESIGN, cartografierea anti-minimalismului românesc (la fel de interesant și de fascinant ca și reversul său, minimalismul, o tendință mai privilegiată în ultimii ani). Exemplele alese expun liniile și alăturările îndrăznețe ale unui design ce (re)creează reverii, arheologii, constelații.
    Care e legătura dintre design și micro-meteoriți sau anxietatea în fața morții? Află în paginile noului număr. Aici designul olandez contemporan este prezent mai ales prin dimensiunea lui experimentală și futuristă, de transgresare a granițelor (corporale și nu numai).

183_page_13

183_page_14

 

S U M A R
igloo #183

AGENDA
12 Marginalia. Limite trasate și dizolvate
14 Art Safari 2018
16 București periferic
20 Grupul Școlar Louis de Vion
24 În favoarea emoției. Interviu cu arhitectul Massimiliano Fuksas
28 Monumentul Național al Holocaustului Ottawa. O stea din beton

ESEU
34 De la woonerf la pista Van Gogh

CITYPLUS
36 Spațiul urban olandez: trei ipostaze
38 Orașul plutitor. Noile scenarii urbane
40 Orașul verde. Recuperarea acoperișurilor
42 Orașul postindustrial. Noul mediu digital
44 Rotterdam. Strategii pentru un oraș „child-friendly”

TEORIE
48 A fost şi el tânăr. Arhitectul Otto Wagner de la 1841 la 1890

INOVAȚIE
52 Theca_Cloud_Blade. Centru de Conferințe în EUR

SMART HABITAT
56 Samsung QLed. Designul unei experiențe multisenzoriale
58 Philips SceneSwitch. Un bec. Un întrerupător. Trei setări ale luminii

PROIECTE
66 Neo-raționalism. Imobil de birouri Timpuri Noi Square
80 Volumetrie osmotică. Birouri BNT
92 Case individuale în ansamblu. Bliss Residence
100 Pianul, biblioteca, șemineul. Casa Studio
110 Mănăstirea Comana
120 Casa Prișcu. Trecut reinterpretat
128 Secvențe reinventate. Restaurantul Altitude

DOSAR
136 Arhitectura contemporană olandeză
138 Dilema (post)colonială
140 Foreshore
147 Shift Architecture and Urbanism
156 Work, Body, Leisure
157 Civic Architects
162 NEXT conectează. Arhitectura podurilor
172 Frank Havermans: Operațiunea secretă 610 | Kapkar | TOFUD

DESIGN
178 Entuziasm anti-minimalist
180 Atelier Shuman. Constelații industriale
182 David Sandu. Arheologie onirică
184 Foræva. Rochia unui basm viitor
186 Experiment în designul olandez contemporan
188 As above, so below. Design din praf de stele
190 Blom & Blom. Personalitatea corpurilor de iluminat
192 Frank Kolkman – Outrospectre. Despre extracorporalitate
194 Social Label. Dimensiunea socioeconomică a designului

COMANDĂ AICI