Cele două niveluri ale duplexului sunt conectate de o scară cu parapet din panouri de sticlă fără ramă. Nivelul inferior are un layout deschis, organizat în jurul peretelui de structură central, ce marchează şi zona de media cu echipament minimalist. Holul de intrare este delimitat de un perete-oglindă ce integrează uşa către baia de la acest nivel. La mansardă, dormitorul matrimonial comunică direct cu acoperişul şi cu terasa orientată spre vest, către curtea imobilului. La rândul său, aceasta a fost vitrată, fiind transformată înr-o nişă luminoasă ce apare ca o continuare a coridorului de circulaţie, şi poate fi folosită atât ca spaţiu de relaxare, cât şi ca loc de expunere pentru piesele de artă colecţionate sau create de către proprietari.

La nivel de materiale, şapa originală din beton a fost păstrată, la fel ca şi podelele de stejar, care au fost recondiţionate şi tratate pentru a le restaura aspectul natural. Bucătăria a fost modernizată, păstrând, totuşi, ceea ce era încă funcţional. Elementele de lemn ale depozitărilor – de sine stătătoare sau încastrate – ascund neaşteptate accente de material sau de culoare, antrenând o schimbare constantă a paletei cromatice a interioarelor, în funcţie de felul în care acestea sunt folosite.

Zonele şi elementele din jurul livingului deschis amplasat central au fost simplificate, iluminate generos şi armonizate în aşa fel încât acesta să iasă în evidenţă, dar şi pentru a crea un fundal neutru, cu un minimum de detalii, care să pună în valoare operele de artă şi piesele de mobilier. Uşile interioare cu cadru „invizibil” au fost vopsite în alb, asemenea pereţilor în care sunt integrate. Baia principală apare ca un spaţiu de retragere auster, finisat cu ciment şi cu un perete de duş din mozaic în nuanţe de antracit.