Lumina, un colaj de emoții în obiectele create de Radu Abraham

8 februarie 2023

Lumina, un colaj de emoții în obiectele create de Radu Abraham

INTERVIU: Manuela Zipiși FOTO: courtesy of Radu Abraham

Pentru designerul de obiect Radu Abraham lumina și declinările ei subtile nu încetează să fie un motiv de fascinație și explorare creativă. De altfel, obiectele sale, mai mari sau mai mici, care capătă formă la intersecția dintre lemn, plastic, sticlă sau metal, se prind într-o horă a eternei reîntoarceri la lumină. Nu este de mirare că Radu consideră că de la o cină #degustbun nu pot lipsi sfeșnicele, iar următoarea conversație se poate parcurge în voie la lumina lumânării, după cum siluetele sculpturale ale obiectelor create de Radu se pot descoperi, până la viitoarea expoziție, la el în atelier și pe raduabraham.com.

Multe dintre obiectele create de tine se angajează în conversații mai ales în direcția iluminatului. De ce acest tip de explorare?

Consider că lumina este un element important în viața și spațiile de locuit ale fiecăruia, aceasta având posibilitatea de a-ți influența și schimba starea de spirit și de a potența spațiul în care este utilizată. Corpurile de iluminat și preocuparea față de lumină în general am avut-o încă de la primele tentative de a face obiecte. De cele mai multe ori abordarea și utilizarea luminii a fost una instinctivă și tot ce încercam să fac era să găsesc compoziții de lumină care practic să fie obiecte decorative. Cred că cel mai mult mă atrage la astfel de obiecte posibilitatea pe care lumina ți-o oferă și faptul că, pe lângă toate elementele materiale care compun un obiect, avem practic un altul, lumina, care fizic nu există la fel ca celelalte, ci doar ca percepție a ei de către privitor.

Există bineînțeles neonul fizic sau sursa, care adesea în obiectele de iluminat create sunt modelate într-o formă căutată în relație cu restul compoziției, însă lumina efectiv pe care acestea o emană o văd ca pe o esență a obiectului. Îmi place felul în care aceasta îmi provoacă imaginația și mă bucură de fiecare dată procesul de realizare a obiectelor de iluminat, dar și posibilitatea de a lucra cu acest element, lumina, și cu posibilitățile pe care le oferă, care sunt practic infinite. Sfeșnicul este de asemenea un obiect de iluminat, analog de data aceasta, cu care am tot lucrat încă de la primele obiecte realizate. Dincolo de simplitatea lui, spre deosebire de obiectele de iluminat electrice, în cazul lumânării lumina este într-o continuă schimbare și interacțiunea utilizator-obiect e oarecum dinamică și nu se rezumă la simpla observare și apreciere a obiectului.

Cum ți-ai defini stilul în câteva cuvinte?

Aș spune că e într-o zonă minimalistă, care intrigă uneori prin formă în raport cu funcția obiectelor, și e de multe ori un colaj de materiale diverse folosite în diferite proporții și articulate într-o estetică contrastantă.

De-a lungul vremii ai experimentat cu mai multe tipuri de materiale și alăturări, care îți sunt cele mai dragi și cu ce experimentezi în acest moment?

Am avut tot timpul curiozitatea să văd ce presupune lucrul cu diferite materiale, cum ar fi lemn, metal, piatră, plastic, nuiele sau stuf și chiar dacă nu tot timpul aceste încercări au avut o finalitate, am vrut să văd ce rezultate pot obține și cum, sau dacă, le pot integra în obiectele imaginate. Am lucrat și lucrez în continuare cu materiale diverse în obiectele pe care le realizez, însă cel mai drag îmi este lemnul, care a fost și materialul de la care a pornit dorința de a face obiecte și de a avea un atelier. Acesta este materialul predominant în mare parte din obiectele realizate și e adesea folosit în asociere cu sticla, metalul, sau uneori ambele.

De curând am descoperit un proces chimic de obținere a unor patine și de înnegrire a metalului, lucru pe care l-am folosit la ultimele sfeșnice realizate. Această căutare a venit în urma unor piese care mi se întorceau lovite de la procesul de brunare, care anterior era realizat în altă parte și asta m-a făcut să mă gândesc la posibilitatea de a le realiza intern, la mine în atelier. Așa am ajuns să caut soluții prin care aș putea obține o suprafață neagră pe metal, în alt mod decât prin vopsire. Acesta e doar un exemplu, însă multe dintre curiozitățile avute de-a lungul timpului pentru lucrul cu diverse materiale au venit și în urma unor dificultăți de a găsi soluții de realizare a unor elemente în altă parte. În felul acesta am fost cumva nevoit să văd dacă pot găsi eu variante care să funcționeze și asta de multe ori mi-a sporit curiozitatea, lărgindu-mi în același timp și cunoștințele. În felul acesta am ajuns să integrez tot mai multe materiale în obiectele realizate.

O zi obișnuită din viața unui creator de produs… (sau care ar fi câteva dintre ritualurile tale din atelier):

Cred că unul dintre lucrurile care îmi plac cel mai mult la ceea ce fac e acela că zilele sunt în majoritatea lor destul de diferite unele de altele, dar cafeaua le face să semene într-o oarecare măsură. De asta se leagă de cele mai multe ori atât momentele de brainstorming, cât și cele de schițare sau soluționare a diferitelor provocări tehnice pe care le avem în atelier. Pe lângă asta, pentru că încerc să eficientizez procesul de lucru și să dezvolt atelierul într-un mod mai pragmatic și structurat, de câteva luni mă văd cu un consultant de business și în fiecare dimineață încep printr-o scurtă recapitulare a sarcinilor zilei respective, ale mele, și ale băieților din echipă. Asta mă ajută să am o imagine mai clară asupra zilei și asupra obiectivelor. Apoi, printre operațiunile din atelier se strecoară noi idei care uneori sunt schițate și gândite pentru a fi realizate. Cred că ceea ce definește o zi obișnuită e un ping-pong de sarcini, gânduri și idei, unele creative, altele tehnice și altele organizatorice.

Ce tip de corpuri de iluminat nu ar trebui să lipsească de la o cină #degustbun?

Din punctul meu de vedere, cel mai potrivit corp de iluminat pentru o cină este sfeșnicul. Mi se pare că lumina lumânării are o căldură specifică, perfectă pentru starea pe care eu aș căuta-o la o cină. Pe lângă asta, felul vibrant în care se propagă lumina și faptul că obiectul în sine își modifică forma pe măsură ce lumânarea se micșorează sunt și ele aspecte care construiesc un cadru mai potrivit pentru cină.

Câțiva designeri de produs care te-au inspirat de-a lungul vremii:

E destul de greu să numesc pur și simplu niște oameni. Aș zice că mai degrabă am fost inspirat de-a lungul vremii de curente pe care, pe măsură ce lucram și mă documentam, le descopeream. Fiecare dintre acestea mi-au descoperit și oameni care m-au inspirat.

Poate cea mai neașteptată descoperire a fost curentul „The Shakers”, care la vremea lui a reprezentat o super epurare a ornamentului din obiectele rezultate în cadrul acestuia. Mult mai târziu în ordine cronologică, am fost, bineînțeles, inspirat de Bauhaus și cred că descoperirea acestuia și cercetarea lui mai detaliată a reprezentat o schimbare destul de mare în felul în care mă raportam la designul de obiect și la procesul de gândire și dezvoltare al unui produs.

Mergând pe același fir cronologic, descoperirea postmodernismului în designul de obiect a fost un alt moment de menționat în parcursul personal. Obiectele realizate în această perioadă m-au inspirat într-un mod diferit, prin faptul că puneau sub semnul întrebării niște norme estetice și funcționale stabilite în perioada anterioară. Toate aceste curente, la fel ca și tendințele din zilele noastre sunt cu atât mai impresionante dacă le punem în legătură și cu contextul social. Cred că m-am gândit pentru prima oară la acest aspect în descoperirea postmodernismului, fiind și momentul când am procesat într-un mod mai complex aceste idei, dincolo de simpla admirație a obiectelor realizate în această perioadă.

Dacă ar fi să numesc câțiva designeri care m-au inspirat, printre primii de care am fost impresionat a fost Dieter Rams, a cărui filosofie și viziune asupra procesului creativ m-a fascinat pur și simplu. Cândva tot prin aceeași perioadă l-am descoperit pe Constantin Grcic și mai apoi am început să mă documentez tot mai mult și mai divers.

Printre numele care îmi vin în minte ar fi Nanda Vigo, Formafantasma sau Piet Hein Eek, dacă ar fi să răspund foarte scurt la această întrebare. Nu sunt neapărat în ordinea preferințelor, dar sunt cu siguranță printre preferați. Dincolo de designerii pe care îi apreciez și care m-au inspirat, sunt adesea inspirat de arhitectură sau diferite elemente arhitecturale, pe care, scalate, încerc să le introduc în obiectele mele. Printre arhitecții care mă inspiră i-aș numi pe Carlo Scarpa sau Tadao Ando.

Câteva locuri din lume unde ai fost impresionat de soluțiile de iluminat:

Cel mai recent exemplu care îmi vine în minte este Kazerne, un restaurant și spațiu de expoziție din Eindhoven, unde am fost impresionat atât de diversitatea surselor de iluminat și a rezultatelor avute, cât și de subtilitatea unor gesturi care implicau lumina. Muzeele mă impresionează de asemenea de multe ori, atât prin sursele de iluminat propriu-zise, cât și prin spațiile ample care captează și folosesc lumina naturală în compoziții relaționate cu spațiul interior. Aici îmi vin în minte Centre Pompidou, MoMA sau Tate, însă exemplele nu se opresc aici.

Unde îți vom putem vedea următoarea expoziție și lucrările, în general?

Tocmai am revenit de la Dutch Design Week și momentan nu am planificată o expoziție viitoare. Cel mai probabil voi fi prezent la Romanian Design Week, unde încerc să particip în fiecare an. Lucrările pot fi văzute în marea lor majoritate pe site sau pe social media, unde am început să lucrez la o comunicare mai consistentă. Dincolo de asta, primesc vizite la atelier și mă bucur să cunosc oameni interesați de ceea ce fac. În spațiul din atelier am încercat pe alocuri să îmbin o zonă de lucru cu una de prezentare și am diferite obiecte atât în stadii intermediare, cât și în stadii finale. Printre materiale și utilaje se pot vedea o parte dintre obiectele care sunt încă la mine.