Manual #8: NET works
Text: Ioana Păunescu
Foto: Studio Echelman, ICD/ITKE, Numen/For Use
Se poate spune că termenul de reţea e unul din cuvintele-cheie al prezentului: pe lângă reţelele virtuale, ne bucurăm şi de noi şi inovatoare reţele concrete – la fel de uşoare (aparent chiar imponderabile) şi de versatile (poate chiar mai impresionante) ca primele. Iată trei moduri de folosire alternativă a unor spaţii, cu ajutorul unor matrice de fibre textile, a unor elemente care par desprinse direct din lumea virtuală a softurilor de proiectare 3d. Autorii acestor trei instalaţii au pornit pe căi cumva diferite; au adoptat metode diferite; au urmărit expresii diferite; au avut, însă, ca numitor comun al odiseei lor spaţiale, ideea de transformare sau de ocupare (mai altfel) a unui spaţiu prin inserarea unei reţele de cabluri.
Astfel: Janet Echelman lucrează, de preferinţă, cu „spaţiul public: aleg materiale maleabile şi realizez forme geometrice de dimensiuni comparabile cu cele ale clădirilor din jur”, spune ea. Practic, instalaţiile Studio Echelman sunt sculpturi de mari dimensiuni, drapaje translucide policrome, cusute ca nişte năvoade şi aruncate peste un gol al spaţiului (urban sau privat, exterior sau interior). Ipostazele drapajelor diferă în special în funcţie de locaţia instalaţiei.
La capitolul cercetare şi tehnologie (în domeniul reţelelor din fibre), Facultatea din Stuttgart oganizează, periodic, adevărate (şi spectaculoase) drive teste în materie, în cadrul unui program dedicat structurilor autoportante foarte uşoare, realizate din fire subţiri şi ultrarezistente. Iar colectivul de design Numen/For Use porneşte de la reţele de cordelină sau din membrane elastice pentru a crea structuri-sculpturi (enorme matrice aparent plutitoare, suspendate, în imponderabilitate) destinate parcurgerii şi experimetării lor pe orizontală şi pe verticală.
___________________________________________
Scenografie urbană interactivă
Creată de Studio Echelman, Skies Painted with Unnumbered Sparks este o instalaţie care a celebrat, în martie 2014, cea de-a 30a aniversare a Conferinţelor TED din Vancouver. Dispusă între două clădiri iconice ale oraşului, şi anume grandiosul Vancouver Convention Center şi hotelul de 24 de etaje Fairmont Waterfront, monumentala sculptură aeriană, cântărind 1.4 tone, formată din 860000 de noduri realizate, manual şi la maşină, din mai bine de 200 de kilometri de fibre împletite, s-a desfăşurat pe aproximativ 200 de metri pătraţi.
ICD/ITKE vorbeşte exclusiv despre cercetare. Şi asta pentru că este, sută la sută, produsul cercetării, mai specific al cercetării de nişă şi, încă mai specific, al cercetării de nişă în materie de: bionică (felul în care soluţiile tehnice ale naturii pot deveni tehnologie umană inovatoare); de structuri din fire de polimeri armate cu fibră de carbon; în materie de metode de fabricaţie robotizate; şi, în fine, de prototipuri arhitecturale inspirate din geometria naturii.
Numen/For Use, ca fiind „o sculptură socială ce serveşte ca scară experimentală în cadrul spaţiului expoziţional. Structura de reţele verticale, interconectate, a fost creată special pentru acest spaţiu specific din OK Centrer for Contemporary Art din Linz”.
