Noul sezon expozițional MNAC – GRAND Opening

gheorghe-rasovszky

MNAC anunță vernisajul noului sezon expozițional în data de 23 noiembrie, ora 19:00, la Palatul Parlamentului.

VERNISAJ: JOI, 23 NOIEMBRIE 2017, ora 19:00
OPENING: THURSDAY, NOVEMBER 23, 2017, 7pm
RSPV: www.facebook.com/events/371151409990977

MUZEUL NAȚIONAL DE ARTĂ CONTEMPORANĂ – MNAC
PALATUL PARLAMENTULUI

 

PRIZONIERII AVANGARDEI. O RETROSPECTIVĂ ION BITZAN 

untitled
Ion Bitzan; stânga: Cutia cu splendori, xilogravură, 91,2 x 116,3 cm, 1970, Colecția Muzeului Stedelijk Amsterdam; dreapta: Recolta, ulei pe pânză, 130 x 149 cm, 1963, Colecția Muzeului de Artă Constanța

Curator: Călin Dan
Asistent curator: Sandra Demetrescu
Design expoziție: skaarchitects
Graphic design: Bogdan Ceaușescu

23.11.2017 – 01.04.2018
etaj 1

Ion Bitzan (1924-1997) aparține unei generații de mari talente care și-a manifestat prezența în scurta perioadă de dezgheț a culturii din România (aproximativ 1962-1974), dezvoltând un corpus de lucrări ce pot fi asimilate în linii mari conceptualismului și minimalismului internațional. Cariera lui a fost distinsă prin participări la cele mai importante bienale ale vremii, iar lucrările sale se află în colecțiile unor instituții prestigioase precum MoMA, Kunsthalle Hamburg, Stedelijk Museum Amsterdam.

În contrast cu alți colegi care fie au emigrat, fie s-au izolat de contextul politic tot mai agresiv, Ion Bitzan a adoptat o strategie opusă – originală și în același timp riscantă. În paralel cu cercetarea artistică asupra istoriei internaționale a artei experimentale, care a rezultat într-o cantitate impresionantă de lucrări, Bitzan a produs imagini de comandă oficială, dedicate regimului comunist și liderului acestuia, Nicolae Ceaușescu. Expoziția își propune să analizeze prin opera lui Ion Bitzan o perioadă plină de umbre și nuanțe, în care inovația artistică și arta cu caracter politic coexistau într-o relație complexă.

 

TRIAJ – Donația Ethel Lucaci-Băiaș și Silviu Băiaș

untitled2
Ethel Lucaci Băiaș, E.A., xilogravură, 1997, Colecția MNAC – Donația Ethel și Silviu Băiaș, (credit foto: Serioja Bocsok)

Design expoziție: atelier ad hoc
Coordonator MNAC: Irina Radu
23.11.2016 – 01.04.2018
Parter

Continuând abordarea colecției ca bază de date aleatorie (demers inaugurat în expoziția Colecția ca arhivă, 2015), MNAC folosește spațiile încărcate simbolic de la parterul sediului său din fosta Casă a Poporului ca pe o stație de triaj.

În al treilea sezon al expoziției Triaj suntem onorați să facem publică donația către Muzeul Național de Artă Contemporană a unui important corp de lucrări semnate de Ethel Lucaci-Băiaș și Silviu Băiaș. Artiști de mare subtilitate culturală, gestionând fiecare dintre ei un teritoriu bine definit de forme și idei, Ethel și Silviu au parcurs împreună și alături un drum lung, de peste jumătate de secol, în mijlocul și la marginea artei din România. În mijlocul – pentru că personalitățile lor au marcat inconfundabil felul cum a fost gândită imaginea grafică a deceniilor al optulea și al nouălea din secolul trecut. La marginea – pentru că firile lor independente, intransigența morală și modestia fără abdicare i-au ținut departe de frământările de orgoliu și inevitabilele compromisuri ale acelui timp.

Ethel Lucaci-Băiaș a transformat gravura în lemn într-un instrument de o mare sofisticare procedurală, comparabil cu cele mai intime unelte ale desenului sau picturii. Silviu Băiaș a ales în mod strategic terenul necorupt ideologic al ilustrației de carte pentru copii, unde a desfășurat un univers multi-fațetat de forme și narațiuni. În timp ce Silviu e (alternativ sau simultan) hâtru, cinic, ironic, trist, Ethel are o constantă severitate conceptuală, e deopotrivă elegantă și frustă, delicată și violentă în formele pe care le cioplește în placa de lemn. Imaginile apocaliptice semnate Ethel Lucaci-Băiaș și cărțile create/ ilustrate de Silviu Băiaș sunt cele două extreme ale unui interval ce cuprinde frământările, iluziile și clipele de seninătate ale societății din România perioadei grele a comunismului târziu.

Este fascinant să constatăm cum conviețuirea de o viață a acestor personalități complementare, complicitatea lor pe planul cotidianului și pe cel al spiritului sunt evidente și în alăturarea operelor pe simezele Muzeului. MNAC folosește contextul expunerii în Triaj a unor părți ale colecțiilor sale pentru această primă prezentare a fondului Ethel Lucaci-Băiaș și Silviu Băiaș, artiști ale căror opere intră astfel în zona de cercetare curatorială care pregătește alte expuneri viitoare.

Wanda Mihuleac: Contextualizări 

b9d6b8d1-ab2b-4b24-8209-610206ed417c
Wanda Mihuleac, Fără titlu, 1980, fotografie a/n, 30 x 20 cm (credit foto: Eugeniu Lupu, prin amabilitatea artistei)

 

Curatori: Magda Cârneci, Mica Gherghescu

Asistent de cercetare: Ioana Tomșa

Design expoziție: skaarchitects

Coordonator MNAC: Mălina Ionescu

23.11.2017 – 01.04.2018

etaj 2

Expoziția Wanda Mihuleac: contextualizări îşi propune să reviziteze parcursul artistic al uneia dintre cele mai inventive și dinamice figuri ale scenei artistice româneşti a anilor 1970-1980.

Trei axe tematice care funcționează în același timp ca moduli semantici articulează propunerea expozițională. „Zidul”, „Oglinda” și „Scrierea” sunt tot atâtea locuri de semnificație, deplasate, recontextualizate, rejucate în strategii plastice și de situație diferite, de-a lungul timpului, de către artistă, printr-o diversitate excepțională a soluțiilor vizuale.

Expoziția este ocazia de a reveni asupra marilor ansambluri monumentale, asupra seriei de proiecte ecologice, intervențiilor conceptuale, dar și asupra câtorva momente de colaborare fastă ale Wandei Mihuleac cu scriitori, compozitori de muzică experimentală și coregrafi români. Selecția de lucrări este însoțită de un consistent aparat iconografic și documentar, capabil să restituie dinamica intelectuală și artistică internațională în mijlocul căreia Wanda Mihuleac evoluează de la începutul anilor 1970.

Expoziția Wanda Mihuleac: contextualizări se integrează programului MNAC de recuperare a demersurilor vizuale experimentale ale scenei românești ale anilor 1970-1980.  (Magda Cârneci și Mica Gherghescu)

 

Gheorghe Rasovszky: aNORMAL | abnormal

gheorghe-rasovszky
Gheorghe Rasovszky, Musik die Grosse Liebe, fotografie, 402 x 342 cm, 2017 / Image Credit: Gheorghe Rasovszky

 

Curator: Simona Vilău

Coordonator MNAC: Cerasela Barbone

Parteneri: Asociaţia Ephemair

Sponsor: Square Media

23.11.2017 – 01.04.2018

etaj 3

Expoziţia dedicată artistului Gheorghe Rasovszky (n. 1952) prezintă o selecţie de lucrări din perioada 1970-2017. Opera sa este compusă din desen, colaj, lucrări în tehnică mixtă, pictură, fotografie, lucrări video şi instalaţie. Cunoscut mai ales ca parte a Generației ’80, inclus în articolele şi studiile despre perioadă de către criticii de artă Mihai Ispir, Adrian Guță sau Magda Cârneci, promovat în decadele ‘90 și 2000 de curatoarea Ruxandra Balaci, Gheorghe Rasovszky are o personalitate singulară, neîncadrabilă într-un stil sau într-o mișcare artistică. Prieten și colaborator al lui Gellu Naum și al unor artişti şi poeţi contemporani importanţi, ca Dan Stanciu, Sebastian Reichmann, Iulian Mereuță, Vlad Iacob, Rasovszky și-a săpat propriul tunel într-un munte greu de spart, cu spiritul său acid și sensibil, dificil de situat din punct de vedere geografic și geopolitic.

(Simona Vilău)

Selfie Automaton

eb5e95f6-95c4-46a3-b81f-618e54033794
Credit foto / photo credit: Tiberiu Bucșa

Concept și adaptare / Concept and adaptation: Tiberiu Bucșa, Gál Orsolya, Stathis Markopoulos

Design construcție marionete: Stathis Markopoulos, Gál Orsolya, Tiberiu Bucșa, Andrei Durloi, Perényi Flóra, Oana Matei

Design și construcție automate: Stathis Markopoulos, Kostis Zamaiakis

Pictură: Adrian Aramă

Ilustrații și animații: Ana Botezatu

Coordonator MNAC: Ioana Mandeal

23.11. 2017 – 14.01.2018

etaj 4

 

Selfie Automaton vorbește despre mecanisme și rolul individual în alcătuirea și funcţionarea acestora. Expoziția se compune din instalații de automate mecanice, obiecte bizare și comice, folosite ca pretext și modalitate de comunicare între autori și public.

Caricaturi umane și animale fantastice sunt asamblate în scene predefinite, frânturi de spectacol, în care un loc special este rezervat vizitatorului. Plasat pe scenă, acesta devine dinam și actor într-un scenariu cu formă fixă și repetitivă, un posibil portret generic al relaţiilor sociale, descompus în fragmente.

Proiectul a fost produs pentru Bienala de Arhitectură de la Veneția din 2016, și a călătorit la Museum Speelklok în Utrecht (NL) și la FITPT în Iași (RO). În reiterarea sa la MNAC, Selfie Automaton câștigă noi înțelesuri contextuale și deschide o perspectivă particulară asupra ideii de poziționare individuală.

 

Prindeți artista 

performance durațional

În cadrul vernisajului, Gabriela Mateescu propune două performance-uri duraționale, care explorează relația artist-instituție-public. Bazându-se pe experiența personală a generației de artiști din care face parte, pe eforturile de self-management și branding, pe presiunea vizibilității și condițiile de muncă din instituții, artista propune acțiuni prin care publicul asistă și participă la epuizarea și consumarea ei. Prezența artistei face parte din misiunea MNAC de a susține artele performative și este curatoriată de Ioana Păun. Lucrările Gabrielei Mateescu sunt în general ancorate în explorarea auto-referențială, pendulând între afișări spontane de feminism, critică instituțioanlă și identitate online.

Web: www.mnac.ro

FB: www.facebook.com/mnacbucharest

Event FB: www.facebook.com/events/371151409990977