fbpx

O elipsă în timp și spațiu: planetariul și observatorul Orionis

ARHITECTURĂ: Snøhetta TEXT: Iuliana Dumitru FOTO: Jad Sylla

În peisajul orășelului Douai din nordul Franței, și-a făcut de curând apariția o clădire elipsoidă, inspirată de mișcarea continuă a universului și de orbitele planetelor, fără însă a fi o prezență excentrică, așa cum, poate, ne-am aștepta. Este noul planetariu și observator Orionis, unul dintre primele proiecte complet concepute și implementate de filiala pariziană a studioului Snøhetta.

În ciuda formei speciale, clădirea nu domină peisajul, ci îl reflectă și îi adaugă noi legături, fiind spectaculoasă într-un mod reținut, atentă la scara și ritmul împrejurimilor. Profilul tematic al proiectului ar fi putut fi ilustrat explicit până la ostentație, sub semnul unei așa-numite estetici futuriste, însă arhitecții au ales puterea sugestiei, a conturului și a unei geometrii primitoare și armonioase, ce pornește de la concretețea solului înainte de a privi spre cer și infinit.

Ideea de mișcare fluidă, perpetuă nu se reflectă doar în designul clădirii propriu-zise – compusă din două domuri unite prin suprafețe ondulate ce le înfășoară la exterior –, ci și în recompunerea întregului spațiu urban dimprejur, creând noi conexiuni și dialog vizual între râul Scarpe, muzeul de arheologie Arkéos și un complex rezidențial învecinat. Conceptul de continuitate devine în sine o experiență și în felul în care se parcurge clădirea la interior, de la zona de recepție, la spațiile de expoziție, amfiteatru și cele două domuri în care funcționează sala de proiecție, respectiv observatorul astronomic. În sens invers, de la starea de imersare către ieșire, o rampă îi readuce ușor pe vizitatori înapoi la parter, cu deschidere spre curtea interioară liniștită, în formă de elipsă la rândul ei și vizibilă aproape din orice punct al spațiului interior.

Materialitatea joacă un rol esențial în definirea întregului și în efectul de armonizare cu peisajul. Astfel, aspectul exterior al clădirii e compus din trei materiale (și nuanțe) principale: lemnul de plop, deschis la culoare, cu tranziții blânde; oțelul ruginiu al panourilor ce punctează fațada vitrată; membrana gri-alburie din PVC, ce învelește domul sălii de proiecție și îi reduce impactul vizual, accentuându-i totodată forma echilibrată.

Amenajarea peisageră ține, de asemenea, cont de specificul sitului, apelând la materiale și vegetație locale: piatră naturală albastră din Belgia pentru pavarea aleilor, arbori, plante sălbatice – toate creează atmosfera expresivă a unei grădini urbane. De altfel, însăși o parte din acoperișul clădirii se află sub un strat de verdeață.

Nu în ultimul rând, ca în cazul oricărui proiect semnat Snøhetta, preocuparea pentru sustenabilitate definește întregul design. Sistemul de încălzire prin pardoseală e alimentat prin energie geotermală, asigurând și răcirea pe timpul verii. În completare, s-au instalat senzori în mai multe orificii ale clădirii, pentru a obține o ventilare naturală eficientă. Panourile din metal de pe fațadă și acoperișul verde protejează și contribuie la reglarea temperaturii în clădire.

PROIECT: Planetariul și observatorul Orionis; AMPLASAMENT: Douai, Franța; SUPRAFAȚA CONSTRUITĂ DESFĂȘURATĂ: 2 000 mp; ARHITECTURĂ: Snøhetta; STRUCTURĂ: CET Ingénierie; INGINERIE DE MEDIU: Impact Conseil et Ingénierie; ACUSTICĂ: Studio Dap; ARHITECTURĂ PEISAGERĂ: Atelier Silva Landscaping și Snøhetta; FINALIZAT: 2023

 

Articol publicat în igloo #216 / Lina Ghotmeh – Architecture / octombrie – noiembrie 2023

 

Coșul de cumpărături
Nu exista produse în coș
Continuă cumpărăturile
0