O reflecție asupra termenilor înrudiți graffiti, street art, urban art _ 1 / 3

Ideea clarificării acestor termeni vine de la primul Festival Internațional de Graffiti Timișoara, care s-a desfășurat în urmă cu 9 ani. Prin acest eveniment s-a dorit eliminarea negativă a fenomenului necontrolat, spontan, dar mai ales integrarea lui ca formă de artă de mare impact și importantă în dezvoltarea culturală a orașului, urmând un trend actual în lume. Toți spun: Ah! Graffiti… doar pentru că am inițiat un proiect de artă stradală. Toţi ştiu despre artă stradală, artă urbană… apoi se dovedeşte că, deși cunosc noţiunea, nu cunosc conceptul, adevărata putere, adevărata valoare a artei stradale. 

Deci… ce este graffiti, dar street art, dar urban art? Sunt întrebări foarte complexe.

În primul rând veți spune că sunt întrebări pentru istoricii artei sau pentru teoreticienii culturali. Dar asta nu înseamnă că nu ne putem întreba ce poate fi graffiti, street art. Putem spune că este o mișcare, o expresie de artă, dar cu siguranță, chiar mai mult decât asta… poate fi o formă de artă în sine. Un lucru este sigur – graffiti, street art – a devenit un element integrant inevitabil al artei contemporane. În al doilea rând, va exista mereu acea discuţie despre linia fină dintre artă şi vandalism, despre diferenţa dintre graffiti şi street art, despre arta stradală cu complexa ei textură – contradictorie, conflictuală. În concluzie, sunt două lucruri opuse în unul singur.

 

Prin urmare, voi oferi o scurtă descriere a uneia dintre noile forme de exprimare prezente pretutindeni în spaţiul public al oraşelor, şi anume GRAFFITI. Despre acel fenomen referitor la inscripţii caligrafiate, imagini pictate sau gravate pe pereţi ori alte suprafeţe, publice sau private, care nu sunt destinate iniţial acestui scop. Sensul cuvântului a evoluat, desemnând acum orice decoraţie inscripţionată pe orice suprafaţă, imagini sau scriituri plasate de obicei pe pereţi externi, trotuare, parapete, scări sau obiecte în mişcare (trenuri, avioane, metrou, etc.). Sociologii au pus în discuție fenomenul graffiti ca parte a hip-hop-ului subcultură; mai exact graffiti este adesea văzută ca o formă de artă stradală sau hip-hop artă.

Wow, toată lumea e îngrozită… Ah! băieţii cu spray-uri, sub masca anonimatului, reacționează încă protestând, însă expansiv, aproape exhibiționist, într-un mod creativ… să recunoaştem, orice tânăr din lume se duce şi face un graffiti. Ştiu că există o mare prejudecată împotriva lor, nimănui nu-i plac. Peste tot în lume există campanii împotriva graffiti-ului.

Dacă vom înțelege modul în care graffiti este clasificat în societate, dacă vom înţelege diversitatea graffiti-ului în formă, conţinut şi construcţie, este posibil să vedem o metodă unică de expresie folosită, care este de multe ori trecută cu vederea în societatea noastră globală. Artiştii şi-au dezvoltat un stil tot mai personal, de cele mai multe ori în legătură cu propriile pasiuni, stil dezvoltat liber, fără constrângeri. Se folosesc astăzi diferite tehnici şi materiale, de la cele tradiţionale, precum vopseaua şi aerograful, la tehnici eliberate de restricţii, precum poster, stencil, cretă cerată sau sculpturi ce sunt integrate în lucrare. Acestea devin importante accente în peisaj şi adevărate semnale, markere în spaţiul public urban.

Astăzi ne putem referi la o mişcare post-graffiti, datorită explorării de noi forme de exprimare, noi abordări inovatoare ale formei şi ale tehnicii în arta graffiti, începând să prolifereze caractere, simboluri şi forme abstracte. Câmpul de expresie al artiştilor s-a îmbogăţit şi lărgit, mergând dincolo de percepţiile tradiţionale asupra stilului clasic de graffiti.

O reflecție ce aduce într-o nouă lumină o discuție despre noțiunea de artă, despre dimensiunea ei elitistă sau populară. Nu este o abordare strict teoretică, ci o încercare cum să înțelegem și să interpretăm lucrările de artă stradală, dar mai ales o clarificare a termenilor …

Va urma…