Pasaj Artisti : Michele Bressan, Lea Rasovszky, Larisa Sitar
Pasaj este al doilea episod al colaborarii dintre Michele Bressan, Lea Rasovszky si Larisa Sitar, dupa Voiaj din 2011 (de la MNAC Anexa, etajul al II-lea). Luand ca punct de pornire teoria „celui de-al treilea spatiu” a lui Edward W. Soja, expozitia reflecteaza asupra strategiilor conceptuale si artistice de creare a unui nou spatiu mental, un „pasaj” necesar in configurarea propriei identitati si in intelegerea celuilalt. Situat intre doua universuri polarizate, fie ele paradigme de gandire, stari afective, vis si trezie, pasajul ofera celui care il traverseaza posibilitatea de a-si regandi pozitia, depasind dialectica dintre realitatea stiintifica si cunoasterea mistica.
Curator: Diana Marincu
Manager de proiect: Alina Bucur
Vernisaj: Noaptea Alba a Galeriilor, vineri, 23 mai 2014, ora 19.00
MNAC Anexa, Calea Mosilor nr. 62-68, etajul III, Bucuresti
23 mai – 22 iunie 2014
Respectand o structura narativa clasica alcatuita din episoade dispuse cronologic, aceasta a doua intalnire dintre artisti pare sa urmeze firesc calatoriei incepute impreuna. Ajungand intr-un punct esential de trecere intre doua lumi, se deschide o noua harta a traseului, plina de interogatii si incertitudini, suspendate in afara trecutului sau al viitorului, incercand sa extraga din „excesul spatial” ceea ce de obicei este reprimat.
Desenul apare la Larisa Sitar ca o fantoma a unor imagini vazute sau doar mostenite, imprimate difuz in imaginarul personal, revendicandu-si dreptul de a deveni vizibile. O statuie acoperita cu muschi reprezinta o metafora vizuala a uitarii si a memoriei umane, precum si a capacitatii naturii de a invada locurile uitate de om. Povestile culese din sate din Maramures despre intamplari fantastice, sub forma de instalatie sonora gandita in colaborare cu Lea Rasovszky, pot fi credibile pentru cei dispusi sa-si flexibilizeze criteriile rationale de cunoastere a lumii. Instalatia este pentru toti artistii prezentati o metoda de a provoca situatii noi prin care privitorul devine adesea actant si isi alege propriul traseu de parcurgere a spatiului. Lea Rasovszky creeaza instalatii in care textul si obiectul se completeaza reciproc, lumina si intunericul functionand ca metafore pentru discrepanta dintre dorinte si rezultate. Michele Bressan exploreaza rutina si mecanicitatea unui gest prin punerea in evidenta a erorii care da un caracter personal oricarei actiuni (cum ar fi lucrarea ce porneste de la textul lui Emil Cioran „Plictiseala e senzatia bolnavicios de clara a timpului ce te asteapta, in care trebuie sa traiesti si cu care n-ai ce sa faci.”). Lucrarea „Fine” citeaza finalul unei naratiuni cinematografice, din care se pot reconstrui fragmentar anumite scene fictive pornind de la semnele concrete din jur sau fantomele propriilor obsesii legate de sfarsit.
Ca un comentariu asupra barierelor vizuale si conceptuale cu care ne confruntam, lucrarile expuse patrund discret in contextul spatiului, evocand familiaritatea cotidianului si, in acelasi timp, nostalgia unui spatiu utopic.
Expozitia poate fi vizitata de miercuri pana duminica intre 10.00 si 18.00.
Expozitie produsa de NAG#8