Patru interviuri creative despre comunicarea proiectelor culturale
Pe 23 noiembrie 2023, Mihaela Ion organizează la Casa Artelor, Timişoara, Gathering cultural: Comunicarea proiectelor culturale, un eveniment realizat în cadrul bursei sale Energie! Bursă de Creaţie 2023. Alături de ea, Anderka Iancea, Diana Caducenco, Elisabeta Varga Piatek şi Germina Ion vor discuta despre importanţa în comunicarea proiectelor culturale. În acest interviu am primit răspunsuri la 3 întrebări de la Mihaela Ion, Anderka Iancea, Diana Caducenco şi Elisabeta Varga Piatek.
Cum a început aventura în cadrul comunicării culturale?
Mihaela Ion: Totul a venit organic, tocmai ce fondasem în 2010 Revista Atelierul, am primit prima cofinanţare de la AFCN şi a trebuit urgent să ne adaptăm la noul status. Am adaptat din meserie de la prieteni comunicatori de presă, am văzut cum sunt realizate strategiile de comunicare pentru proiecte similare şi pe care le admiram şi ne-am pus pe treabă. Nu sunt singura persoană care se ocupă de comunicarea proiectelor Revistei Atelierul, de cele mai multe ori activăm comunicatori culturali pentru fiecare proiect, astfel încât să nu pierdem informaţii preţioase. Un sfat pe care îl ofer oricui activează în domeniul cultural este să nu fie homo-universalis şi să aibă un singur task, ştiu este complicat mai ales în mediul cultural românesc.
Pe lângă activitatea de comunicator cultural sunt şi evaluator independent, manager cultural şi curator, fiecare meserie având propriile reguli, din punctul meu de vedere.
Anderka Iancea: A fost într-adevăr o aventură. Am 32 de ani, 10 dintre ei i-am petrecut în presă. ProTV mi-a devenit cea mai mare iubire timp de 8 ani. Iubire cu red flags, dar cu sclipici. Aveam nevoie de o schimbare acum doi ani. Văzusem că s-a înființat o nouă instituție publică, la vremea aceea cu un singur angajat, care își cauta echipă. Era o poză cu Alexandra Rigler, directoarea Centrului de Proiecte. M-am uitat în fiecare zi la anunț, în ultima zi înainte de expira am mers să îmi depun dosarul cu șină. Ba chiar cu 30 de minute înainte de ora 16 :00. Hotărâtă! a zis domnul care mi-a preluat dosarul.
Era o provocare, eram nehotărâtă, dar faptul că a fost o instituție nouă m-a atras. Era o ocazie să construiești de la zero cu totul. A fost un maraton intens și cu poticneli, pe alocuri, pentru întreaga echipă a Centrului de Proiecte.
Diana Caducenco: Am fost mereu atrasă de zona proiectelor culturale, începând cu anii de facultate, când alegeam să îmi fac practica fie la teatru, fie la Institutul Francez, ca să fiu mai aproape de evenimentele culturale. În anul II de master, participasem la TMCult, o școală de vară organizată de Asociația Culturală Contrasens, pe programul de mediere culturală și cred că acolo am luat decizia că aș dori să îmi continui activitatea în comunicarea proiectelor culturale. Au urmat și câteva luni de voluntariat la Bienala Art Encounters și câteva proiecte mici de freelance, dar adevărata aventură a început când am ajuns la FABER.
Ce îmi place la FABER este gândirea out of the box, pe care o au atât colegii mei, cât și cei care au fondat acest loc. Iar asta îți dă o libertate în crearea proiectelor culturale și în comunicarea lor. Este foarte curioasă și diversitatea de public care vine la FABER, datorită evenimentelor pe care le organizăm și le găzduim. Aceasta ne dă un pic de lucru în strategia de comunicare, dar este o provocare pe care o accept cu drag.
Elisabeta Varga- Piatek: Această aventură a început în 2012, cu proiecții de film în spații cu poveste din Timișoara, și cu un bilet ce invita, pe lângă film, la responsabilitate socială, pentru că era vorba de donație în produse pentru un ONG local. Pasionate de film european, eu și Nicoleta Ciocov, am început să organizăm proiecții de film tip eveniment, cu invitați care povesteau despre istoria locului respectiv sau un mic spectacol de muzică legat de film. Am avut ca intro pentru un film portughez câteva melodii de fado, am avut spectacol de balet în sala de repetiții a Operei, un picnic cinematografic la Observatorul astronomic din Timișoara, în timpul perseidelor, ca să enumăr doar câteva. Cu Timișoara la cutie povestea a început din pandemie, din dor de oraș, când mă aflam la peste 500 km distanță de casă, în Polonia, unde am și găsit inspirația pentru acest proiect. A fost un proiect experimental, să încercăm să vedem cum va fi, primul produs la care am lucrat de la zero, o producție limitată, dar cu mare potențial de dezvoltare. Este vorba despre Timișoara la cutie – CETATE, o cutie cu materiale DIY dedicată acestui cartier, cu planșe din care se pot crea machete miniaturale a cinci clădiri istorice, un puzzle cu harta cartierului și o serie de cărți poștale format mare, care pot fi și înrămate. Toate aceste materiale au fost desenate de Dan Ungureanu, cunoscut ilustrator de cărți de copii. În acest nou proiect am aplicat tot ce am știut din experiența proiectelor anterioare, raportându-ne la cum ne-am dori noi să fie atât produsul, cât și comunicarea acestuia. Fiind un proiect susținut din fonduri proprii, am avut libertatea de a face lucrurile exact așa cum ni le-am dorit.
Cum vezi o strategie de comunicare bine realizată? Cum este strategia de comunicare pentru proiectele tale?
Mihaela Ion: O strategie bună trebuie să aibă un personal pregătit în domeniu şi o echipă de organizare bineînchegată. Nu este necesară o echipă de 10+ oameni pentru un proiect mic. Cum sunt cele de la AFCN, cu o echipă bună se pot realiza strategii de comunicare fabuloase. Contează foarte mult cum arată afişul, declinările vizuale, comunicatul de presă, interacţiunea pe social media, pe toate canalele de social media aş putea adăuga. De asemenea, strategia de comunicare pentru un proiect cultural este complet diferită pentru alte proiecte, nu pot fi folosite aceleaşi reguli pentru proiecte care sunt gândite a fi creative, şi a scoate publicul din zona de confort.
Anderka Iancea: Sunt proiectele la care lucrez, ale mele doar ca sentiment. Primul este Centrul de Proiecte, care este mecanismul de implementare a Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii care mai are rolul de finanțator al proiectelor culturale, sportive și pentru comunitate din bugetul local al Primăriei Municipiului Timișoara. Al doilea proiect în care sunt implicată este CODRU Festival, festival de muzică, artă și natură. Ambele proiecte au o latură bazată pe emoție și responsabilitate. Este și cum văd eu o strategie de comunicare. Cu cât ești mai divers e cu atât mai bine.
Diana Caducenco: O strategie solidă de comunicare începe de la crearea identității brandului sau proiectului. Trebuie să fim foarte siguri pe cine suntem și ce vrem să transmitem. Dacă începi să creezi strategia, să alegi canalele de comunicare, publicul, fără să știi exact ce reprezintă proiectul tău, acest lucru se observă instant din exterior. Și mi se pare că o tactică bună este să implici oamenii de comunicare efectiv în procesul de creare a proiectului, în faza incipientă. Ajută să cristalizezi atât cum va arăta proiectul, cât și pașii următori și cum construiești strategia de comunicare. Și ne ajută și pe noi ca oameni de comunicare să înțelegem mai bine esența proiectului, care sunt obiectivele propuse și să gândim un mod în care le putem atinge.
Elisabeta Varga- Piatek: O strategie de comunicare bine realizată constă într-un mix de online cu offline, colaborări cu artiști locali pentru partea de vizualuri, parteneri care să multiplice comunicarea spre alte categorii de public, relație bună cu presa și prezență în media locală, cel puțin. Faptul că anul acesta Ceau, Cinema! a fost parte din Programul oficial Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2023 a fost mare plus în comunicare. Pe lângă metodele noastre de promovare online și offline, comunicate de presă, evenimente, distribuire de flyere și afișe, afișaj electronic pe panourile din oraș, prezență radio și tv, am beneficiat de multiplicarea comunicării privind festivalul pe toate canalele Asociației Timișoara 2023, website-ul lor cu programul complet, prezență pe afișajele oficiale din cartiere, elaborarea de materiale jurnalistice extinse privind festivalul, etc.
Care a fost cea mai potrivită comunicare pentru un proiect cultural în care ai fost implicată?
Mihaela Ion: Cea mai bună comunicare este cea în care te regăseşti şi tu, omul care a iniţiat proiectul. Trebuie să fie pe placul echipei de organizare, şi aici mă refer la afişe, declinări vizuale, invitaţii. Din punctul meu de vedere nu este deloc plăcut să lucrezi pentru un proiect şi pe tine să nu te inspire deloc vizualul. Bineînţeles, în echipele mari va fi imposibil să mulţumeşti pe toată lumea, dar un vizual fresh cu o identitate proprie este o plusvaloare pentru orice proiect.
Pentru fiecare proiect, noi avem o strategie specifică de la vizual, la parteneriatele ce urmează a fi încheiate, la sponsorii posibili care pe lângă latura financiară vin şi cu o confirmare a faptului că proiectul este unul bun şi foarte bun. Revista Atelierul se bazează constant pe partenerii săi media de tradiţie cu care a încheiat colaborări, încă din 2010, la care adaugă constant noi parteneri. Credem că aşa rămânem relevanţi pentru publicul nostrum şi publicul partenerilor media.
Anderka Iancea: Pot să zic care a fost cea mai complicată, cea a Centrului de Proiecte. O instituție nouă, care o ia de la zero, în care nu ai avut timp să constuiești temeinic orice. În câteva săptămâni de la înființare au fost lansare mai multe sesiuni de finanțare. Ori, o instituție publică sau încă o instituție publică care are în responsabilitatea eI finanțările pentru proiectele Timișoarei și nu numai, pleacă din start cu un minus. Atunci singurul canal de comunicare era o pagină de facebook cu 73 de urmăritori și un site pilot. Instituție care avea un sediu în documente, însă care în primele luni nu a avut mobilier, echipamente. Dar avea 6 angajați, unul pe comunicare. Cu toții făceam de toate, resursele erau puține, dar potențialul instituției enorm.
Am făcut tot posibilul ca instituție ca tot procesul să fie extrem de transparent și cât mai ușor, pe atunci pe un site. Pe rând s-au făcut pași. Mai întâi clasicele rețele sociale, apoi adrese oficiale ale instituției, site. Pe toate acestea am încercat să fim transparenți și accesibili în procesul de finanțare. Mi se părea necesar ca lumea să știe tot, ba chiar să vadă chipurile oamenilor care lucrează acolo. Fiecare membru al echipei avea poză, o scurtă prezentare și datele de contact. Echipa s-a mărit, instituția s-a dezvoltat. O mare parte a activității a fost dedicată titlului Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii.
Diana Caducenco: Pe durata anului 2023, la FABER am lucrat pentru a construi împreună cu Universitatea Politehnica Timișoara proiectul Bright Cityscapes, parte din programul național cultural Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii. Bright Cityscapes a început cu cercetarea ecosistemului industrial al Timișoarei și a inclus componente de design (cu trei expoziții de design și arhitectură), un program educațional (cu ateliere și conferințe), un program de mediere și publicarea unei cărți.
Fiind un program atât de complex, care se întinde pe atât de multe paliere, și publicul a fost destul de diferit. Provocarea cea mai mare a fost să comunicăm adecvat fiecare componentă a acestuia și să reușim să penetrăm fiecare categorie de public. De aceea, am ales diferite mijloace de comunicare și am adaptat și limbajul. De exemplu, în cadrul programului de mediere, pentru a ajunge la foștii lucrători din fabricile timișorene, pentru a intra în dialog cu ei despre puterea industrială a orașului și a le asculta amintirile din fabrici, colegii mei au mers către centrele de seniori din oraș și i-au invitat pe membrii lor în expoziția „Semnalizatoare – Designul nu este un Panou de Bord”.
Astfel, am reușit să aducem un public foarte divers atât în expoziție, cât și la toate evenimentele din cadrul Bright Cityscapes. Mi se pare important să ținem cont de specificul proiectului și să construim conexiuni cu publicul într-un mod autentic și organic.
Elisabeta Varga-Piatek: Cea mai bună comunicare a fost și este la Ceau, Cinema!, unde experiența de copywriter a colegului meu Lucian Mircu, experiența de jurnalist a lui Ionuț Mareș – Director artistic al festivalului, și ideile și abilitățile tehnice și pe social media ale mai tânărului nostru coleg Fabian Leiba, au avut mereu succes. Pe lângă joaca aceasta la nivel conceptual (vară – film european – lubeniță – proiecții în aer liber, dar nu numai), a mai contact foarte mult joaca artiștilor cu imaginea și asocierea aceasta inedită film și fruct. În fiecare an colaborăm cu un artist local pe parte de identitate vizuală, scoțând din tipare imaginea festivalului, realizând afișe inedite cu subtitluri precum Ediția pilot (2014), Episodul 2 (2015), Trilogia lubeniței (2016), Cu ochii în 4 (2017), Cincinalul Ceau, Cinema! (2018), 777 ediție limitată (de pandemie) (2019), Păstrați distanța de ceilalți și apropierea de ecran (2020), Opt-imism: Film’s not dead (ediția punk – 2021), Liberté, egalité, filmé (2022) și Ediția aniversară X (2023). Despre toate puteți citi și vedea afișele oficiale și alternative în cartea „Ceau, Cinema! Din spatele scenelor” scrisă de Lucian Mircu și disponibilă online, în număr limitat.
***
Mihaela Ion: Mihaela Ion este manager cultural cu o experienţă de peste 17 ani în cadrul industriei creative şi culturale româneşti şi cu un doctorat în istorie. Pe lângă educaţia universitară dedicată istoriei artei, Mihaela s-a specializat în domeniul managementului cultural în Londra şi Paris prin bursele acordate acesteia, de către Fundaţia Gabriela Tudor în Marea Britanie şi Ministerul Culturii din Franţa. Mihaela Ion a co-fondat, în 2010, respectiv în 2012 proiectele “Revista Atelierul” (cu un content de peste 3600 de articole pe www.revista-atelierul.ro), „Noaptea albă a creatorilor şi designerilor de produs”, Creative Night Talks realizând astfel printre cele mai importante proiecte româneşti destinate promovării comunităţilor creative şi culturale din România. Activează în diferite galerii de artă din ţară şi străinătate, iar din 2016 şi-a început activitatea curatorială. Este International Board Member AICA Asociaţia Internaţională a Criticilor de Artă şi membră a departamentului de Digital Strategies a aceleaşi asociaţii. Este evaluatoare independent pentru proiectele culturale depuse la diferiţi cofinanţatori publici din România. Are o activitate constantă în redactarea de articole ştiinţifice multidisciplinare şi interdisciplinare catalogate ISI, BDI şi în domeniul artei contemporane. În timpul liber este tobaşar. https://mihaelaion.com/
Anderka Iancea: De meserie jurnalist, cu 10 ani experiență în mass-media. Ultimii șapte ani i-a petrecut în redacția stirilor ProTV, ca reporter în partea de vest a țării. A absolvit ciclul masterat, specializarea Comunicare și Relații Publice la Universitatea de Vest din Timișoara. S-a alăturat echipei Centrului de Proiecte în luna iulie 2021.
Diana Caducenco: Este specialistă în comunicare și relații publice, în prezent activează ca ofițer de comunicare la centrul cultural FABER. Are experiență în planificarea campaniilor de social media și influencer marketing, în dezvoltarea comunităților brandurilor, atât pentru companii private, cât și pentru instituții publice și organizații neguvernamentale. Este preocupată de rolul comunicării în promovarea proiectelor culturale și artistice și studiază constant, participând la stagii de practică atât în țară, cât și în străinătate (Franța, Grecia).
Elisabeta Varga Piatek: Inițiatoarea proiectului Timișoara la cutie, la care lucrează împreună cu Dan Ungureanu și Nicoleta Ciocov, dar implicată și în alte proiecte independente de cursă lungă, cum ar fi cele 10 ediții ale Festivalului de Film “Ceau, Cinema!”, Elisabeta își dorește să contribuie la viața culturală a comunității, bucurându-se de apropierea de oraș prin aceste proiecte de suflet.