Putem încetini încălzirea globală cu ajutorul clădirilor pe structură din lemn?

8 august 2022

Putem încetini încălzirea globală cu ajutorul clădirilor pe structură din lemn?

TEXT: Cristina Târțău, Marius Șoflete; DIAGRAME: Inginerie Creativă

„Dacă sec. XIX a fost secolul construcțiilor din oțel, iar sec. XX a fost secolul construcțiilor din beton, atunci sec. XXI este al lemnului inginerit.” Alex de Rijke, director dRMM

În prezent, 39% dintre emisiile de gaze cu efect de seră provin din sectorul construcțiilor – mai mult decât emisiile provenite din industrie și cele din transport. Acest sector poluează prin emisiile provocate de procesele de extracție, prelucrare și punere în operă a materialelor de construcție, iar apoi prin emisiile generate de producția energiei necesare încălzirii și utilizării în condiții de confort a clădirilor rezultate¹.

Amprenta de dioxid de carbon corespunzătoare betonului și oțelului – materiale des folosite în România – este una
foarte mare:

Betonul este un produs local, maleabil și ușor de pus în operă. Doar că în procesul de obținere a cimentului – mărunțitul și arderea calcarului și a argilei timp de 3 ore² la 1450°C – sunt generate 800 kg de CO2 pentru fiecare m³ de beton³ (echivalente unui consum de 350 l de benzină cu mașina personală⁴)
Pentru obținerea unui m³ de oțel este nevoie de minereu de fier, un material dur, care nu poate fi topit decât prin arderea de combustibili fosili, la final fiind emanate în atmosferă nu mai puțin de 2,5 tone de CO2.⁵

Lemnul, în schimb, prin fiecare m³ de material viu, absoarbe din atmosferă aprox. 900 kg CO2, din care 300 kg intră în sinteza celulozei, și restul de gaz se întoarce în atmosferă, ca oxigen.⁶

Pe lângă impactul pozitiv asupra mediului, lemnul se comportă bine și structural. Raportul rezistență/greutate îl depășește pe cel al oțelului, poate prelua întinderi și compresiuni și – cu aceeași rezistență la compresiune ca betonul, dar de 4 ori mai ușoare – structurile din lemn sunt mai puțin afectate de mișcările seismice, având forța de inerție mai mică. Aditivii și tehnologiile de prelucrare contemporane au potențat calitățile lemnului și au redus la minim pierderile de material.

Așadar, structurile din lemn inginerit se dovedesc soluția optimă pentru nevoile constructive din prezent. La nivel mondial, devin tot mai atractive^{7 8 9}prin:

performanță – rezistența bună permite grosimi mici
viteză și precizie – prelucrarea pe CNC și prefabricarea reduc la minimum timpul în șantier și erorile umane
estetică – de multe ori, la interior, structura de lemn este lăsată aparentă, scutind proiectul de costurile finisajelor¹⁰.

Dar, în ciuda răspunsului coerent oferit nevoii de a reduce emisiile de CO2, de-a lungul timpului au apărut în discuțiile cu beneficiarii și numeroase obiecții: lemnul arde, scârțâie, lemnul este atacat de ciuperci, carii și insecte, casa din lemn înseamnă tăierea pădurilor. Lemnul arde. Dar, prin ardere, lemnul masiv se acoperă cu un strat protector de cenușă, care împiedică flacăra să înainteze. Lemnul scârțâie. Însă montajul de profile fonoabsorbante între elementele din lemn blochează propagarea zgomotelor. Lemnul crapă, poate fi atacat de ciuperci, carii și insecte. Da, lemnul verde. Un material uscat corespunzător devine mult prea tare pentru a dezvolta microorganisme. În practicile contemporane, lemnul masiv este tratat și impregnat cu diferite soluții, care îi măresc durabilitatea.¹¹

Structurile din lemn inginerit nu promovează defrișările nesăbuite, ci o exploatare responsabilă a acestei resurse naturale, respectându-i ritmul de creștere. Momentul optim de recoltare a brazilor și molizilor este la 80 de ani.

În pădurile din România cresc anual aprox. 58,6 mil. m3 de lemn¹², din care este recoltat un volum total de 38,7 mil. m3

Din păcate, mai mult de 2/3 din el ajunge lemn de foc¹³. În schimb, folosit în construcții, un copac scos din pădure ne poate bucura și zeci de ani. Doar prin cultivarea și utilizarea rațională a lemnului putem păstra această resursă naturală disponibilă într-un mod sustenabil.

În urmă cu câțiva ani o parte din capitalele lumii au instalat Climate Clocks¹⁴, ceasuri uriașe în principalele spații publice pe care este afișat timpul ramas până să atingem pragul de la care schimbările climatice devin ireversibile, de necontrolat, punând în pericol viața pe Pământ. Mai avem doar 7 ani în care putem să luăm măsuri¹⁵.

Note

¹www.iea.org/buildings | IEA, 2019, Energy Technology Perspectives,

buildings model

²www.cement.org/cement-concrete/how-cement-is-made

³European ECO2 research project – Antti Ruuska (ed.). Espoo 2013. VTT Technology 115 | http://www.vtt.fi/publications/index.jsp

⁴https://www.fleetnews.co.uk/costs/carbon-footprint-calculator/

⁵ibid

⁶http://www.vtt.fi/publications/index.jsp

⁷http://koz.fr/projects/ilot-bois/

⁸http://vollark.no/portfolio_page/mjostarnet/

⁹https://www.lainer.at/projekte/hoho/

¹⁰https://www.archdaily.com/970281/smartware-clt-office-building-vertical-studio