Alina MANOLACHE (n. 1990) este regizoare de film; trăiește și lucrează în România, dar cercetările sale o poartă prin diferite părți ale lumii. Practica ei cinematografică se află la intersecția dintre documentar, cercetare artistică și educație. Prezentată cititorilor publicației „Filmmaker Magazine” ca fiind una dintre cele 5 regizoare ale IDFA (International Documentary Filmfestival Amsterdam) în 2020, Alina Manolache a obținut premii la diferite festivaluri internaționale de film documentar: Visions du Réel (Nyon, Elveția), IDFA (Amsterdam, Olanda), CPH:DOX (Copenhaga, Danemarca), Ji.hlava (Jihlava, Republica Cehă), Dokufest (Prizren, Kosovo), precum și la alte festivaluri prestigioase din întreaga lume. Este autoarea a mai multor scurtmetraje apreciate de critici și a lungmetrajului documentar „Copii pierduți pe plajă”/„Lost Kids on the Beach”. A realizat și o serie de webdocs la cererea „VICE” și „The Guardian”. A făcut parte din juriile unor competiții internaționale de film – CPH:DOX, Mons Film Festival ș.a. – și a contribuit activ, în calitate de mentor și lector invitat, la ateliere de documentare și la cursuri organizate în mediul academic. Alina Manolache este absolventă a Universității Naționale de Arte din București, specializarea Foto-Video, și a masteratului „Societate, multimedia, spectacol”, organizat de CESI. Este, de asemenea, absolventă a workshop-urilor Archidoc și Aristoteles, a Sarajevo Talent Campus și a IDFAcademy. În perioada 2012-2014, a trăit și a lucrat în Franța, la Grenoble, ca cercetătoare în cadrul École Supérieure d’Art et Design, iar apoi în Paris, ca artistă în rezidență la Centre Pompidou. Filmografia ei constă în compoziții cinematografice prin intermediul cărora explorează și investighează identitatea, apartenența și experiențele împărtășite. Până acum, atenția sa s-a îndreptate înspre subiecte precum generațiile post-comuniste (în lungmetrajul său), supravegherea („I AM HERE”, Jihlava 2020), explorarea spațiului („2020: A Covid Space Odyssey”, The Guardian 2020), tinerețea („End of Summer”, Visions du Réel 2016), muzeele („Your Visit Starts Here”, Centre Pompidou 2015), relațiile dintre oameni și mașini („3 Dialogues About the Future”, în producție). Producțiile sale cinematografice au fost recenzate în „The Guardian”, „Filmmaker”, „The Calvert Journal”, „VICE”, „Aeon”, „POV” ș.a. 

 

Toni MIJAČ (n. 1988) este artist și regizor de film; trăiește și lucrează în Zagreb, Croația. În lucrările sale, Mijač explorează impulsurile vieții de zi cu zi, analizând utilizarea limbajului, a memoriei, a interpretării și a altor fenomene prin diverse medii (fotografie, film, video, text, instalație) și strategii (manipulare, resemantizare, joc cu sintaxa). Comportamentul, dinamica, memoria, ritmul și reacția sunt interese recurente în lucrările sale, iar aspectele evidențiate de acestea reprezintă impulsuri de pornire în cercetările lui. Atent la tipuri de comunicare, limbaje corporale sau intensități ale diferitelor rutine și norme care formează o zonă de interes aleasă, colectează urmele și detaliile care ulterior servesc drept material de lucru în diferite etape ale proiectelor sale. Experimentează cu limbajul noilor medii pentru a explora modalitățile prin care poate obține contact cu privitorul, iar unul dintre instrumentele folosite în realizarea lucrărilor sale este colaborarea. A realizat proiecte conceptuale, cinematografice și comerciale, având, de asemenea, experiență de colaborator sau lider în ateliere și festivaluri locale și internaționale. Timp de 6 ani (2009-2015), a inițiat și organizat ateliere de film pentru copii, intitulate „Comunicare prin film”, realizate în mai multe licee și Cluburi de Cinema din Split. A obținut diploma de licență în film și video la Academia de Artă din Split și de master în noile media la Academia de Arte Plastice din Zagreb.

 

Sebastian MOLDOVAN (n. 1982), absolvent al Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca, specializarea Pictură. Abordează, pe rând, orice mediu de exprimare disponibil – instalație, video, sunet, desen, fiind atras de minimalism, arte povera, ready-made și intervenții site specific. Folosește medii diverse în funcție de spațiu sau situație din nevoia de interacțiune cu acestea, lucru pe care pictura nu reușea să îl ofere având statutul de obiect finit, îngrădit. Lucrările sale au fost expuse și prezentate la Muzeul de Artă Recentă (București, România), Bienala Art Encounters (Timișoara, România), Guangdong Times Museum (Guangzhou, China), Galerie Jan Dhaese (Gent, Belgia), Noua Galerie a IRCCU – Bienala de la Veneția 55 (Veneția, Italia), Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Național Brukenthal (Sibiu, România). Sebastian Moldovan este reprezentat de Galeria Gaep din București, unde a participat la diferite expoziții personale și de grup: „The Domino Effect 2” (2021, expoziție de grup), „Spacetime’s a Wastin’” (2021, expoziție personală), „The Domino Effect” (2020, expoziție de grup), „The Uncanny Within” (2017, expoziție personală) și „You Never Know What’s Off” (2015, expoziție personală). Originar din Baia Mare, a locuit și lucrat periodic în diverse locuri din țară – Cluj, București, Sibiu, Baia Mare, mediul rural din Sibiu și Sălaj, stabilindu-se în prezent la București. Trăind adesea în orașe mici și sate, este familiar cu acest mediu, cu preocupările și orientările lui, păstrând o legătură cu ritmul acestor locuri, a omului de rând și a majorității. Caută astfel un liant/ un pod/ o traducere pentru conceptualismul rece, des întâlnit în arta sa. În lucrările sale, Moldovan vorbește despre frustrarea produsă de dezechilibre și abuzuri ale puterii, tendințe retrograde, corupție, acaparări într-o lume greu de definit între capitalismul agresiv și inerția vechilor structuri de putere propunând realități opuse sau exagerate. Într-o oarecare măsură, își întoarce privirea de la realitatea umană imediată și găsește refugii și inspirație în lumea plantelor, a fenomenelor naturale, a mecanismelor. Dacă la început lucrările erau minimaliste, poate ca o reacție la tentativa de abordare a picturii, ele evoluează înspre a utiliza mecanismele lumii din jur – suprasolicitarea simțurilor, exagerarea, zgomotul, violența. Există o tendință de reintegrare a desenului, fie prin el însuși, fie prin video și instalații tridimensionale.

 

Proiectul MagiC Carpets, inițiat în 2018 de Kaunas Biennale, împreună cu alte 14 organizații culturale europene, și co-finanțat prin programul Europa Creativă al Uniunii Europene, oferă oportunități de rezidență artiștilor cu scopul de a realiza noi lucrări, dezvoltate în diferite comunități locale din țările în care organizațiile culturale implicate în proiect își desfășoară activitatea. Platforma MagiC Carpets, dedicată deopotrivă artiștilor și curatorilor emergenți, sprijină cercetarea comunităților locale și realizarea de noi producții artistice, cu scopul de a pune în valoare specificul local al acestora și de a îmbunătăți și crește gradul de participare la cultură. Prima etapă a proiectului MagiC Carpets s-a încheiat în 2021, iar rezultatele proiectului au putut fi văzute în cadrul expoziției „MagiC Carpets Landed”, curator: Benedetta Carpi de Resmini, prezentată la Kaunas, Lituania, cu ocazia inaugurării programului cultural Kaunas 2022 – Capitală Cultural Europeană, și la Aveiro, Portugalia. 

 

Proiectul MagiC Carpets continuă în perioada 2022-2025 și în prezent reunește 16 organizații culturale europene (14 membri activi ai platformei și 2 parteneri). Coordonată de Kaunas Biennial (Kaunas / Lituania), platforma include: Diyalog Derneği (Istanbul / Turcia), Folkestone Fringe (Folkestone / Marea Britanie), IDEIAS EMERGENTES – Produção Cultural, CRL (Porto (Guimarães) / Portugalia), Jam Factory Art Center (Lviv / Ucraina), Lab852 d.o.o. za promidžbu (Zagreb / ​​Croația), Latitudo Art Projects (Roma / Italia), Fundația Culturală META (București (Slon) / România), New Theatre Institute of Latvia (Riga / Letonia), Novo Kulturno Naselje (Novi Sad / Serbia), OPENART, Örebro Kommun (Örebro / Suedia), Openspace.Innsbruck (Innsbruck / Austria), SA Tartu 2024 (Tartu / Estonia), Tbilisi International Photo Festival (Tbilisi / Georgia), Trempo (Nantes / Franța), Wroclaw Institute of Culture (Wroclaw / Polonia). Scopul comun al acestor organizații culturale constă în facilitarea demersului artiștilor emergenți de a porni în călătorii înspre tărâmuri necunoscute și de a crea, împreună cu artiștii locali și împreună cu comunitățile locale, lucrări noi care să pună în valoare specificul local al acestora și prin care să înlocuiască absența poveștilor din societatea modernă prin îmbunătățirea accesului la cultură, prin sporirea activismului cultural și prin creșterea gradului de participare la cultură. 

 

În România, proiectul MagiC Carpets este organizat de Fundația Culturală META prin META Cinema din 2018 și de-a lungul celor patru ani a organizat patru META-rezidențe internaționale de creație audiovizuală în Slon, comuna Cerașu, jud. Prahova. Urmare a propunerilor celorlalți 14 curatori emergenți numiți de instituțiile partenere, Raluca-Elena Doroftei, curatoarea META invitată în cadrul proiectului încă de la prima ediție, a selectat pentru cele 4 ediții ale proiectului 13 artiști din Serbia, Republica Cehă, Letonia, Portugalia, Croația, Ucraina și România: ediția 1, 2018 – Larisa Crunţeanu (România), Vojin Ivkov (Serbia), Michal Kindernay (Republica Cehă); ediția a 2-a, 2019 – Vlad Dinu, Daniel Djamo (România), Luisa Sequeira (Portugalia), Marta Elīna Martinsone (Letonia), ediția a 3-a, 2020 – Mihai Gavril Dragolea, Ana Țaran (România), Toni Mijač (Croația), ediția a 4-a, 2021 – Patric Pavel, Mihai Smeu (România), Anna Zvyagintseva (Ucraina). La finalul celor patru ani de proiect, în cadrul rezidenței de la Slon prin MagiC Carpets au fost create 15 lucrări video care, an de an, beneficiază de oportunitatea de a fi incluse în selecțiile programelor META Cinema, pentru a fi promovate și înscrise în competiții naționale și internaționale.

 

Două artiste și un grup artistic din România, recomandați de Fundația Culturală META, au fost selectați în rezidențe internaționale în cadrul proiectului MagiC Carpets: Daniela Palimariu în rezidență la Innsbruck, Austria (în 2018), Odeta Catană la Riga, Letonia (în 2019) și Anca Benera & Arnold Estefan la Limerick, Irlanda (în 2019).

 

***

 

Despre rezidență, puteți afla mai multe informații de pe site–ul Fundației Culturale Meta, Facebook și Instagram.

Despre proiectul MagiC Carpets, puteți afla mai multe informații de pe site–ul proiectului, Facebook și Instagram.