Romanian Design Week Review
După o săptămână în care Bucureștiul a fost invadat de frumos, cu aplecare spre practic, tragem linie şi punem în balanţă ce am văzut, ce ne-a plăcut şi ce am învăţat din Romanian Design Week. Cum o expoziţie de o asemenea amploare nu poate fi parcursă altfel decât cu creionul şi carnetul în mână, prezentăm în acest număr notiţele noastre, pas cu pas.
Propunem să începem pe secţiuni, altfel ne-am rătăci în labirintul Palatului Camerei de Comerţ. La parter ne-a întâmpinat secţiunea de arhitectură, cu o serie de propuneri de amenajare a spaţiilor publice, aflate în diverse stadii de implementare.
Ne-au atras atenţia câteva în mod special, printre care Planul Integrat de Dezvoltare Urbană Central Bucureşti, care îşi propune să pună în valoare caracterul eclectic al centrului Bucureştiului, ţinând cont de nevoia de a reintegra zonele destructurate şi de a crea un sistem de circulaţii eficient. De la general la particular, ajungem la o propunere mai veche a biroului de arhitectură ADN BA, câştigătoarea concursului iniţiat de OAR pentru extinderea Universităţii de Artă Bucureşti, corpul de pe Strada General Budişteanu.
Proiectul ia în calcul atât cele două monumente istorice din zonă, Palatul Ştirbei şi Catedrala Sf. Iosif, cât şi elementele mediului natural, îmbinând cele două ipostaze, istoricul şi vegetalul, pentru a crea un nou tip de spaţiu public, cu o calitate sinestezică. Îndreptându-ne curiozitatea spre conturarea spaţiilor publice din alte oraşe, ne-au atras propunerile celor de la Planwerk, care tratează conversia domeniilor publice în spaţii pietonale, de exemplu deschiderea spre vizitare a arealului clădirii fostei uzine Tractorul din Braşov, sub forma unei axe pietonale care parcurge portalul.
La etaj, accentul se mută pe o serie de propuneri dedicate petrecerii timpului în spaţiul public. Unele au o latură ludică, ca Intervenţia Urbană Interactivă a celor de la Sin.Play, care au desenat jocurile copilăriei pe asfalt şi au lăsat natura să îşi urmeze cursul (aflăm de la ei că oamenii au început spontan să interacţioneze cu ele, în loc să treacă indiferenţi mai departe), altele o latură gastronomică, invitând la experimente culinare însoţite de povestiri în aer liber, prin Bucătăria mobilă gândită de Mixer.
Iar pentru cei cu spirit critic, Noima lansează invitaţia de a lua atitudine şi de a interveni, în primă instanţă în imaginar, asupra problemelor Bucureştiului. Instalaţia interactivă formată dintr-un stativ suport pentru echipamentele tehnice (tabletă grafică, laptop, proiector) şi o proiecţie de film cu diferite locaţii ale Bucureştiului, pe fast forward, semnalizează ceea ce este în neregulă cu locaţiile respective şi îi oferă şansa vizitatorului de a corecta realitatea, de a desena un Bucureşti ideal peste spaţiul oamenilor care dorm.
În drum spre secţiunea de design de produs, ne atrage atenţia decorul energic al lui Agnes Lukacs, cu colecţia de printuri şi scaune Geometric Love. Hipnotizaţi, trecem în încăperea adiacentă, unde ne place în special tendinţa de a folosi betonul ca material de bază în designul de lampă, împletind aspectul industrial cu liniile elegante – lampa Borcan 2.0, a echipei de arhitecţi compusă din Diana Roşu şi Bogdan Ciocodeică, sau abordarea DIY propusă de „/ Lamp”, proiectată de Dragoş Motică, un obiect care invită utilizatorul în procesul de design, pentru a stabili el însuşi deschiderea şi nivelul de luminozitate prin spargerea betonului.
În secţiunea dedicată designului grafic şi advertisingului se remarcă Fabrik, un nume des întâlnit în expoziţie, cu un design deştept de ambalaj şi de etichete – printre care gama premium Murfatlar – M1, cu broşuri de prezentare eclectice pentru Stereo Socks, cu materiale de calitate, linii simple şi detalii migăloase. Tot aici, sunt de reţinut ilustraţiile, de toate culorile şi formele, din care însă trebuie să ne limităm la două exemple – interpretările de Brutalism ale lui Sorin Nistor, în contrast cu ilustraţiile de carte feerice ale Mădălinei Andronic pentru Praf de Zâne.
Şi cum apetitul pentru frumos trebuie încurajat de la vârste fragede, anul acesta secţiunea de Lifestyle atrage o gamă de jocuri pentru copii, precum cele 11 Case din lemn ale Elizei Yokina, sau jucăriile Monotremu, care deturnează arta înspre cei mici. Designul dedicat micilor plăceri ale vieţii ne încântă în continuare cu o serie de bijuterii care preiau tendinţa materialelor industriale la scară mică. Printre acestea, colecţia Grey, semnată de Moogu Jewelery, axată pe regândirea reperelor arhitecturii moderne printr-o viziune a ceea ce a însemnat Bauhaus-ul, alături de colecţia IV, propusă de Ostra Berdo, care interpretează asfaltul marilor oraşe în stil minimal şi geometric, întrupând tot ceea ce ne fascinează la metropole.
În aceeaşi cameră, ies în evidenţă manechinele originale îmbrăcate de o serie de designeri de top din moda românească. Cristian Samfira continuă seria de inspiraţie arhitecturală cu elemente sculpturale, forme parametrice şi inserţii 3D. Un alt tip de abordare arhitecturală în fashion design observăm la Ioana Ciolacu, care explorează relaţia dintre natura statică a clădirilor şi fluiditatea materialelor.
În acest punct se termină periplul prin labirintul designului românesc. Nu ne rămâne decât să ne luăm frumos lista de nume şi proiecte notate, să le studiem pe fiecare în parte şi să fim cu ochii pe ele în anul care vine. O supradoză de informaţie, dar o provocare binevenită, de a scoate la suprafaţă nume vechi şi noi, de a pune în legătură directă publicul cu aceşti designeri care promit proiecte din ce în ce mai reuşite. Iar dacă cele 350 de lucrări din Expoziţia Centrală nu v-au convins de efervescenţa scenei designului românesc, acestea au fost acompaniate de 60 de evenimente conexe, care au transformat oraşul timp de o săptămână într-un maraton al frumosului şi al stilului. Povestim pe scurt despre două dintre acestea, pentru că spaţiul îşi spune cuvântul.
Wood and Wool
Expoziţia Wood & Wool, o intervenţie a Romanian Design Week în cadrul Stockholm Design Week, a pornit de la curentul din ce în ce mai pregnant al întoarcerii la origini, ilustrat prin interesul tinerilor designeri români pentru meşteşugurile tradiţionale.
Aducând laolaltă 23 de designeri români, expoziţia s-a axat pe pregnanţa materialelor naturale, a meşteşugurilor şi creativităţii locale în societatea contemporană şi a investigat noile funcţii ale lemnului şi lânii, materiale ancestrale folosite în primă instanţă pentru protecţie, ca haine sau adăpost.
Hotel Discret
Galeria de design scandinav Eclectico Studio ne-a invitat la o retrospectivă amplă axată pe design-ul grafic şi pe cel de produs din România anilor 1950-1990, pe care a denumit-o, în spiritul nostalgiei de altădată, „Hotel Discret”. Iniţiativa urmăreşte să creeze un refugiu care să adune în acelaşi spaţiu, într-un context omogen, însemne grafice, litere volumetrice şi diferite ambalaje ale unor produse alimentare sau de consum, realizate şi produse în România în a doua parte a secolului 20. În colaborare cu Atelierul de Grafică, Eclectico Studio şi-a propus să readucă în atenţia publicului larg o varietate impresionantă de produse care surprind design grafic de multe ori extrem de reuşit, pe alocuri ludic în abordare şi care, prin minimalism şi compoziţie geometrică, a rezistat în timp şi pare astăzi mult mai contemporan decât ne-am fi putut aştepta.
Lista completă a evenimentelor colaterale şi a designerilor prezenţi în expoziţia centrală poate fi găsită pe site-ul Romanian Design Week – www.romaniandesignweek.com