fbpx

Târgul Mărţişorului

Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de Simion Florea Marian, unul din etnologii importanţi ai începutului de secol XX, ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani – obicei pe care ţăranii îl repetau în fiecare început de primăvară ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului. Copiilor li se lega o monedă de argint la mână cu un fir răsucit de lână sau de bumbac alb şi roşu, ca să fie feriţi de boală, pe care aceştia îl legau, după 12 zile, în pom, ca să fie pomul roditor, iar vitelor li se agăţa acelaşi fir roşu cu alb, ca să fie sănătoase şi, la fel, bune de rod. Preluat de lumea urbană şi devenit modă, firul de bumbac, uneori fir de argint sau de aur, este purtat drept colier şi podoabă, ţinut la piept, primit ca suvenir şi, mai nou, cadou.
Povestea mărţişorului supravieţuieşte, în diferite forme, până în contemporaneitate: de la firul simplu răsucit în alb şi roşu, până la mărţişorul virtual.

De câţiva ani, Târgul mărţişorului de la Muzeul Ţăranului nu mai face parte din categoria târgurilor mici, specializate, dat fiind că, în tot acest timp, s-au primit la fiecare nouă ediţie peste 500 de solicitări de participare. Intrat în obişnuinţa publicului bucureştean, Târgul mărţişorului a oferit publicului, prin criteriile de selecţie care au vizat valoarea obiectului handmade şi inovaţia, un grad de creativitate care a situat participanţii în sfera artistică şi a unui meşteşug capabil să fie reînnoit cu diverse valenţe.

Publicul s-a obişnuit cu o ofertă foarte bogată, uşor reperabilă prin diversitatea şi unicitatea mărţişoarelor, fie că au avut ca sursă de influenţă lumea ţărănească, fie că au conturat noi forme ale creativităţii urbane (de la obiectul manufacturat la amprenta unui design contemporan, de la semnul zodiacal sau trifoiul norocos la banda desenată sau personaje din mitologia ţărănească şi urbană).
Povestea mărţişorului a continuat să se re/scrie în şnururi simple alb-roşii, monede prinse în cusături, fire de lână, fetru, lut şi lemn, hârtie manuală, piele, plastic, metal şi, în fine, orice materii reciclate şi interesant exploatate.

Ca de obicei, târgul va fi completat cu gusturi proaspete şi dulci de turtă dulce, kürtős kalács, mere şi prăjituri de casă, suc natural de mere, miere şi dulceţuri.

Şi la această ediţie au fost invitate gratuit la târg – în limita spaţiului disponibil – şcoli, fundaţii, asociaţii, organizaţii care au ca obiect de activitate acţiuni având caracter umanitar şi sprijin pentru categorii defavorizate.

Se vor organiza şi ateliere de creativitate:
– 28 februarie, orele 11.00 – 12.00, Atelier de făcut şnururi de mărţişor, cu Ruxandra Grigorescu, la Atelierul de creativitate (pentru copii).
– 1 martie, orele 11.00 – 12.00, Atelier de făcut şnururi de mărţişor, cu Genoveva Sauciuc, la Atelierul de creativitate (pentru copii şi adulţi).

Tag-uri:
Coșul de cumpărături0
Nu exista produse în coș
Continuă cumpărăturile
0