fbpx

Teatrele realizate de Fellner & Helmer. Reflecții subtile asupra specificităților locale și valorilor identitare

Simbol al dorințelor abstracte într-un oraș ideal inspirate dintr-o nostalgie a Antichității, teatrul de tip italian apare în secolul al XVI-lea ca purtător de valori sociale și ideologice. Treptat, forma și rolul său devin spectacol de putere și bani, iar decorul și aparența eclipsează probitatea structurală și materială. Modernitatea secolului al XIX-lea atrage după sine apariția orașului ca forță politică și socială dominantă în Europa: căi ferate, electricitate, telefonie, producție în masă, regândirea valorilor religioase și morale și reformularea raporturilor sociale. În acest context de plină efervescență culturală au luat naștere teatrele realizate de Ferdinand Fellner și Hermann Helmer, aceste figuri prolifice ce au proiectat peste 200 de clădiri între 1873 și 1919.

Călcând pe urmele tatălui său, respectat arhitect vienez ancorat în mediul politic local și unul dintre principalii specialiști implicați în elaborarea Regulamentului vienez pentru construcții, Ferdinand preia activitățile Studioului Fellner în 1871, la 24 de ani. Hermann Hellmer, născut în Germania într-o familie de aurari și mici comercianți, se alătură biroului după finalizarea studiilor din cadrul Universității Tehnice din München și după câștigarea concursului pentru realizarea teatrului din Varazdin. Din 1873, cei doi tineri arhitecți devin parteneri și pun bazele unei colaborări istorice de 43 de ani.

Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara

Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara

Desigur, renumele și conexiunile create de F. Fellner senior, contextul politic, bunăstarea economică a momentului și avântul tehnologic au favorizat elaborarea unui număr impresionant de proiecte pentru realizarea de săli de spectacol atât pe teritoriul fostului Imperiu Austro-Ungar, cât și dincolo de limitele acestuia. Fellner senior începuse să proiecteze teatre încă din 1856. Nu mai departe, teatrul din Timișoara, așa cum a fost el proiectat în prima sa fază, este unul dintre proiectele transgeneraționale, începute de Fellner Senior și finalizate de cei doi tineri ce i-au dus munca mai departe.

După incendiul din 1881, la Ringtheater, când au fost impuse noi norme de construcție privind securitatea la incendiu, biroul Fellner & Helmer avea deja maturitatea și experiența necesare pentru a se adapta rapid noilor cerințe. S-a întâmplat ca biroul Fellner & Helmer să existe la momentul și în locul potrivite. Teatrele și sălile de spectacol realizate de Fellner și Helmer au fost apreciate și considerate remarcabile la momentul construcției pentru eficiența producției, economicitate, calitatea execuției, atenția pentru detalii, securitate la incendiu și acustica deosebită.

oldTN_BUDAPESTA_01

Memorialul vechiului Teatru Național din Budapesta

După două războaie mondiale, cel puțin două crize economice mondiale majore și numeroase reconfigurări sociopolitice, aceste construcții au trecut prin numeroase procese de transformare. Unele dintre ele au dispărut, așa cum este și cazul dramatic al Teatrului Național din Budapesta, construit în 1874-1875 și demolat în anul 1965 sub pretextul instabilității structurale ca urmare a construcției unei noi linii de metrou. Altele au reușit să conserve și să păstreze în funcțiune până și mecanismele scenice originale, după cum este cazul Teatrului Național din Cluj-Napoca. Între acestea, numeroase spații au asimilat noi amprente estetice, precum cea a arhitectului Božidar Rašica, la Teatrul Național din Zagreb.

Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara

Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara

Inițiat la începutul anului 2020, pe fondul pregătirii acțiunilor din cadrul Timișoara Capitală Culturală Europeană, proiectul „Teatrele realizate de Fellner & Helmer. Reflecții subtile asupra specificităților locale și a valorilor identitare” a prins contur în baza parteneriatului încheiat între Forumul Cultural Austriac și Teatrul Național din Timișoara. Elaborat în contextul restricțiilor impuse de pandemia de COVID-19, studiul caută să descopere spectacolul liniștii de dincolo de cortină, să înțeleagă mutațiile socioeconomice în curs, să anticipeze noi strategii culturale, să susțină adaptarea acestor clădiri pentru spectacolul de mâine și să sensibilizeze publicul cu privire la valorile teatrale moștenite din trecut.

Articol publicat în Agenda din igloo #205 / decembrie 2021 – ianuarie 2022 / Viena. Locuinţe sociale

igloo_205-shop

Coșul de cumpărături
Nu exista produse în coș
Continuă cumpărăturile
0