fbpx

Un altfel de „cub alb”: noul spațiu al galeriei Gaep, în Floreasca

TEXT: Ioana Chira, Iuliana Dumitru FOTO: Alexandru Paul

La 9 ani de la înființare, Gaep s-a mutat de curând într-un spațiu ce redefinește experiența de a vizita o galerie de artă în București. Noua adresă, din strada Giuseppe Garibaldi 8, îmbină codurile unui „cub alb” – standardul estetic pentru galeriile de artă contemporană din întreaga lume – cu specificul unui spațiu construit la finalul anilor ’50 în cartierul Floreasca.

Din stradă, prin vitrina mare, vezi lumina proiectată pe pereții strălucitor de albi și pe o bibliotecă plină cu albume de artă. Ce nu poți anticipa este perspectiva care ți se deschide odată ce intri în galerie. La parter – peste 100 mp de spațiu expozițional, cu pereți înalți pe două laturi și o serie de cinci alveole mai joase pe o altă latură. La mezanin – o zonă multifuncțională, pentru evenimente, dar și pentru birourile galeriei. Iar vizitatorii au acces peste tot. Spre deosebire de majoritatea galeriilor de artă, unde staff-ul stă ascuns privirilor, la Gaep ești încurajat să urci, să parcurgi spațiul deschis pentru a privi expoziția și de sus, să-ți iei o carte din bibliotecă și să te așezi într-un fotoliu lângă cei care lucrează acolo.

Acest mod de a vizita galeria a fost deja adoptat de vecinii din Floreasca și de publicul fidel al expozițiilor desfășurate în noul sediu până acum: solo show-ul lui Cătălin Pîslaru All work and no play makes Jack a dull boy (20 octombrie – 25 noiembrie 2023) și expoziția de grup The Signs for Somewhere and Elsewhere and Here and Now (8 decembrie 2023 – 3 februarie 2024). El e rezultatul unei decizii luate de cofondatorii Gaep – managerul cultural Andrei Breahnă și arhitecta Raluca Șoaita, care a realizat și proiectul de reamenajare împreună cu colegii de la Tesseract Architecture – când au stabilit relocarea: de a crea un „cub alb” (white cube), dar nu unul complet neutru, ci cu personalitatea dată de identitatea inițială a locului și de o interacțiune cât mai prietenoasă cu vizitatorii.

„Când am văzut spațiul prima oară, ne-a atras înălțimea acestuia și jocul volumelor interioare – o latură cu înălțime de aproximativ 5 metri, ce a fost folosită pentru spațiul expozițional, și o latură împărțită pe două niveluri, ce a fost utilizată pentru zonele de lucru”, spune Raluca Șoaita. „În același timp, prin închiderea vitrinei pe zona inferioară am pregătit pereții pentru expoziții, iar prin păstrarea ferestrelor din zona superioară am reușit să oferim lumina specifică fiecărei funcțiuni: lumină naturală uniformă necesară spațiului de expunere și lumină directă, alături de perspectivă asupra vieții de zi cu zi a Parcului Cinema Floreasca, în zona de birouri.”

Situat la parterul unui bloc de trei etaje de la finalul anilor ’50, pe când funcționa ca magazin de stofe și mercerie, spațiul actual e, în același timp, familiar și neașteptat. Pe de o parte, conține elemente recognoscibile din mai toate galeriile de artă contemporană: pereți albi, lumină naturală obturată într-o bună parte, iluminat puternic din tavan. Pe de alta, lasă la vedere stâlpii de rezistență, prinși într-un corset metalic după cutremurul din ’77, vopsindu-i în alb, dar neacoperind asperitățile. „Prin asemenea gesturi ne-am dorit să «deranjăm» perfecțiunea clinică a unui white cube tradițional și să dezvăluim ceva din spiritul original al locului”, explică Andrei Breahnă.

Pentru artiștii reprezentați de galerie încă din primii săi ani de funcționare, noua casă Gaep înseamnă posibilitatea de a lucra cu un spațiu fundamental diferit de precedentul, dintr-o vilă de secol XIX. Iar pentru colaboratorii noi – un cadru în care pot imagina diverse scenografii.
 

„Expoziția inaugurală de pe Giuseppe Garibaldi 8 a fost prima noastră colaborare cu Cătălin Pîslaru și primul solo show în România al acestui pictor stabilit la Düsseldorf”, spune Andrei Breahnă. „În 2024 continuăm extinderea portofoliului de artiști. În februarie am deschis prima expoziție în București a lui Théo Massoulier, un artist francez ale cărui asamblaje sculpturale, extrem de meticulos realizate, reunesc elemente naturale și minerale, artefacte și fragmente de tehnologie. A fost o ocazie să ne gândim la paradoxurile unei lumi care glorifică obiectul, dar care trece, totodată, printr-o dematerializare tot mai accentuată.”

 

Un interviu cu artistul Théo Massoulier puteți citi în print în cel mai recent număr igloo.

Coșul de cumpărături0
Nu exista produse în coș
Continuă cumpărăturile
0