Un munte de sustenabilitate și hedonism. Centrala CopenHill
BIG înscrie cu majuscule Copenhill în rândul megaproiectelor care răspund la superlativ schimbărilor climatice. Masivul cu scoarță din aluminiu solidifică principiile sustentabilității hedoniste enunțate de Bjarke Ingels ca fiind generatorul noii arhitecturi și reflexia Zeitgeist-ului lumii în plină transformare.
Centrala electrică Copenhill produce nu doar energie, ci și adrenalină prin arhitectură, pentru cei în căutare de senzații tari. Cunoscută și sub numele de Amager Bakke, clădirea-hibrid este o centrală care transformă deșeurile în energie, funcționând concomitent și ca hub educațional, centru urban de recreație și practicare a unor sporturi extreme. Aici, conceptul de „sustenabilitate hedonistă” al lui Bjarke Ingels este materializat sub forma unui munte antropogen benefic pentru mediu, pentru peisajul urban și pentru viața socială a locuitorilor.
© Laurian Ghinițoiu
© Rasmus Hjortshøj
Pe skyline-ul orașului Copenhaga lipsit de accente verticale și forme de relief înalte, CopenHill pare un obiect futurist magnetic care atrage locuitori, schiori, alpiniști, hikeri, turiști. Considerate dintotdeauna doi poli care se resping, centrala cu toate mașinăriile sale și viața urbană cu mecanisme proprii funcționează împreună. Sub terenurile de schi de 9000 mp pe care oamenii alunecă ușor, furnalele și turbinele transformă anual 440.000 de tone de deșeuri în suficientă energie curată pentru a furniza electricitate și încălzire pentru 150.000 de case.
Fiecare gest de proiectare, dincolo de fantezia arhitecturală, are un scop bine definit, forma este o utopie pragmatică. Necesitățile centralei electrice pentru a îndeplini această sarcină și dispunerea eficientă a utilajelor în ordine crescătoare duc la crearea topografiei variate a unui munte urban, un peisaj artificial creat de om pentru a produce întâlnirea dintre nevoile de jos și dorințele de sus. Simularea mediului natural merge mai departe și mai sus prin amenajarea a unui parc la înălțime care atinge maximul de 85 m. Astfel, apar locuri ce se aseamănă unor stânci curpinse de vegetație sălbatică și un peisaj biodivers care absoarbe căldură, îndepărtează particule de praf nocive și minimizează scurgerea rapidă a apei pluviale.
© BIG
© SLA
Anvelopanta clădirii este constituită prin țeserea în cascadă a unor panouri din oțel inoxidabil de 1.2m x 3.3m și prin golurile generoase care sugerează că noua industrie sustenabilă și tehnologia deschid noi posibilități și transparentizează un proces curat înspre oraș și locuitării săi. Furnalul principal devine semnal pentru reabilitarea rolului centralei în imaginarul colectiv. Obiectul-simbol se dorește a fi noul monument contemporan al orașului verde, contribuind la ambiția de a transforma Copenhaga în primul oraș carbon-neutral până în 2025. BIG răspunde climatului schimbării accelerate a lumii și schimbărilor climatice privindu-le ca provocări și nu ca probleme. Regulile jocului sunt schimbate integral, mediul natural și cel construit sunt regândite după principii cu totul noi din dorința de a reimagina orașele viitorului și viața generațiilor următoare. Sustenabilitatea e abordată în termeni vizionari, ludici, ironici și iconici, excentrici, experimentali, cu exagerări și multe semne de exclamație, exprimând faptul că în acest proces evolutiv, schimbarea e motorul și nu frâna.
© Laurian Ghinițoiu
PROIECT: Copenhill / Amager Bakke | ADRESĂ: Copenhagen, Denmark | SUPRAFAȚĂ CONSTRUITĂ: 41000 | ARHITECTURĂ: BIG – Bjarke Ingels Group | PARTENERI: Bjarke Ingels, David Zahle, Jakob Lange, Brian Yang | COORDONATORII PROIECTULUI: Jesper Boye Andersen, Claus Hermansen, Nanna Gyldholm Møller | COLABORATORI: SLA, Lüchinger+Meyer, MOE, Rambøll, Jesper Kongshaug and BIG Ideas; AKT, Topotek 1, Man Made Land, Realities:United | ECHIPĂ: Alberto Cumerlato, Aleksander Wadas, Alexander Codda, Alexander Ejsing, Alexandra Gustafsson, Alina Tamosiunaite, Armor Gutierrez, Anders Hjortnæs, Andreas Klok Pedersen, Annette Jensen, Ariel Wallner, Ask Andersen, Balaj IIulian, Blake Smith, Borko Nikolic, Brygida Zawadzka, Buster Christensen, Chris Falla, Chris Zhongtian Yuan, Daniel Selensky, Dennis Rasmussen, Espen Vik, Finn Nørkjær, Franck Fdida, Gonzalo Castro, Gül Ertekin, George Abraham, Helen Chen, Henrick Poulsen, Henrik Rømer Kania, Horia Spirescu, Jakob Ohm Laursen, Jean Strandholt, Jelena Vucic, Jeppe Ecklon, Ji-young Yoon, Jing Xu, Joanna Jakubowska, Johanna Nenander, Kamilla Heskje, Katarzyna Siedlecka, Krzysztof Marciszewski, Laura Wätte, Liang Wang, Lise Jessen, Long Zuo, Maciej Zawadzki, Mads Enggaard Stidsen, Marcelina Kolasinska, Marcos Bano, Maren Allen, Mathias Bank, Matti Nørgaard, Michael Andersen, Narisara Ladawal Schröder, Niklas A. Rasch, Nynne Madsen, Øssur Nolsø, Pero Vukovic, Richard Howis, Ryohei Koike, Se Hyeon Kim, Simon Masson, Sunming Lee, Toni Mateu, Xing Xiong, Zoltan David Kalaszi, Tore Banke, Yehezkiel Wiliardy | STATUS: Finalizat în 2019 | PREMII: 2020 Popular Science Best of What’s New Award, 2020 ICONIC Innovative Architecture Best of the Best Award, 2020 German Design Council Innovative Architecture Best of the Best Award, 2020 Architizer A+ Awards Factories & Warehouses Popular Winner, 2020 Design Educates Award, 2020 ArchDaily Building of the Year Award, 2019 Scandinavian Green Roof Award, 2015 P/A Progressive Architecture Awards Citation, 2012 AR MIPIM Future Projects Awards Special Award
Articol publicat în igloo #202 / iunie-iulie 2021 / Climate Change
