Weekend în Paris
TEXT & FOTO: Manuela Zipiși
Dincolo de imaginea din seriale ori clișee, Parisul are una dintre cele mai vibrante energii și nu încetează să se transforme ținând cont de nevoile contemporane (sub auspiciile orașelor pentru oameni sau ale orașului sfertului de oră), păstrând, în același timp, nepieritor farmecul reperelor sale emblematice, vinul bun al braseriilor și apusurile peste Sena care declanșează zâmbete și fotografii.
De văzut
O listă este necesară întotdeauna la Paris, pentru a planifica o navigare cât mai cuprinzătoare prin multitudinea de muzee și expoziții. Se poate trasa în liniște într-o cafenea din le Marais. Spre exemplu la Boot Café, unde, într-un fost și minuscul atelier de cizmărie, se poate bea (probabil) cel mai bun cappuccino din oraș.
Până la începutul lui 2023 se poate vedea minunata expoziție dedicată lui Edvard Munch la Musée d’Orsay, în care viața, iubirea sau moartea – temele recurente ale tulburătoarelor sale tablouri – sunt completate de desene sau schițe inedite. O altă expoziție de neratat, care oferă și ocazia de a admira arhitectura lui Frank Gehry, este „Monet – Mitchell”, de la Fondation Louis Vuitton, un dialog peste timp, al culorii și simțirii, dintre Claude Monet (1840-1926) (cu inedite opere din ultimii ani de creație) și pictorița americană Joan Mitchell (1925-1992).
De cutreierat
La Paris toate direcțiile sunt posibile și necesare. De la marile bulevarde haussmanniene până la zonele care se depărtează de tumultul turistic, totul merită văzut, trăit. Câteva posibile opriri: proaspăt restaurata – după 15 ani de lucrări sub coordonarea Atelier Buno Gaudin Architectes – BnF (Bibliothèque nationale de France) Richelieu, sediul istoric al bibliotecii naționale cu o amețitoare sală de lectură ovală, cu acces liber; cafeneaua Institutului suedez, care recreează atmosfera pauzei scandinave atât de necesare, Fika, în arome de cafea și kanellbullar; cinematografele din orice cartier, la ceas de seară.
De gustat
Baghetă, brânză, vin – cuvinte-cheie ale oricărui început ori final de zi la Paris pentru a nu da greș. De aici se deschide papilelor o lume întreagă de posibilități și armonii.
De la prăjiturile fine din cofetăriile de semnătură Pierre Hermé, până la puzderia de restaurante japoneze, coreene și chinezești care vor așeza sub semnul lui umami, din jurul Operei și până în Belleville, platouri și farfurii ce încălzesc corpuri și inimi. De pus pe listă: pufoasele gyoza japoneze și bibimbap-ul coreean cu vită, orez și legume. Plus, tot din universul coreean, o băutură fermentată din orez, makgeolli.
De citit
Anul acesta Parisul nu se poate asorta decât cu romanele lui Annie Ernaux (Les Années, La Place, Le Jeune Homme), proaspăt laureată cu Nobelul pentru literatură. Etalând o scriitură frustă a cotidianului, autoarea traversează orașele locuite, epocile și iluziile, iubirile și eșecurile, cu o voce care dincolo de nostalgie ne ajută să plonjăm într-o istorie a vieții private.
Vestea bună este că s-a tradus recent și în română, la Editura Pandora M, în colecția Anansi. World fiction apărând Pasiune simplă. Confesiunea adolescentei.
