A≤40: Silviu Mihăilescu și Asociații

Proiect: Casa M; Echipa: SMAA, arh. Silviu Mihăilescu, colaborator: Alex Vasile 
Amplasament: Bragadiru; Finalizat: 2017; Foto: Cosmin Dragomir
Proiect: Casa M; Echipa: SMAA, arh. Silviu Mihăilescu, colaborator: Alex Vasile Amplasament: Bragadiru; Finalizat: 2017; Foto: Cosmin Dragomir

Susţinem şi promovăm iniţiativele de calitate şi arhitectura de valoare, cu atât mai mult atunci când acestea vin din partea arhitecţilor tineri, cei care, împreună, pot produce o schimbare. Birourile selectate în rubrica A ≤ 40 au în comun nu doar vârsta asociaţilor/fondatorilor (sub 40 de ani), ci şi preocuparea acestora pentru aspecte problematice ale arhitecturii actuale, în acord cu ceea ce se întâmplă la nivel internaţional: rezolvarea creativă a  relaţiei dintre vechi şi nou, adecvarea formei la funcţiune, atenţie pentru costuri şi pentru sustenabilitate, recuperarea unor situri şi arhitecturi valoroase, calitatea spaţiilor publice. În numărul 197 al igloo stăm de vorbă cu Silviu Mihăilescu, fondator al biroului de arhitectură SMAA.

Ce înseamnă SMAA? Ce doriți să schimbați arhitectural în România sau în atitudinea față de acest domeniu?
SMAA înseamnă Silviu Mihăilescu și Asociații. Un birou de arhitectură e reprezentat de arhitectura pe care acesta o practică. De acum 13 ani am încercat prin proiectele realizate să ne ridicăm la nivelul arhitecturii din Vestul Europei. În perioada actuală, considerând că am reușit să ne aliniem la standardele europene, începem să simțim nevoia adaptării arhitecturii moderne la specificul românesc. Aceasta consider că va fi provocarea următorilor ani.

Când a luat naștere biroul vostru? Cum a crescut?
Biroul a luat naștere imediat după terminarea facultății, în 2007, cu un an înaintea crizei. Așa că am fost obligați la o creștere organică, de la lucrări de amenajare de interior în blocuri comuniste, trecând prin case cu buget mediu și mare, la ansambluri de locuințe colective pe parcele de câteva hectare, unde am fost nevoiți să gândim la nivel urbanistic și să coordonăm toată infrastructura unui mic cartier.

Echipa SMAA
Echipa SMAA

Ce transmiteți mediului profesional, clienților, publicului larg?
Colegilor le transmitem multă inspirație și forță de muncă, pentru că este un domeniu foarte solicitant, dacă vrei să performezi. Clienților le transmitem să aibă răbdare pe parcursul proiectării, deoarece cu cât mai mult timp este dispus arhitectul cu care colaborează să acorde proiectului lor cu atât mai bună va fi soluția. Oricine din publicul larg poate, la un moment dat, să devină client al unui birou de arhitectură, așa că până la acel moment ar fi bine să se documenteze și să includă în lectura curentă și cărți de specialitate, astfel alegerea unei viitoare colaborări cu un arhitect va fi mult mai ușoară și riscul de a alege nepotrivit va fi mult mai mic.

Ce aduce bun și ce vă nemulţumeşte la faptul că lucrați în București?
Oportunitățile sunt cele care fac din București un oraș în care să vrei să proiectezi, iar în privința siturilor din București, presupun că pun aceleași probleme ca orice sit din alte capitale europene.

Proiecte (de la stânga la dreapta și de sus în jos): Ansamblul Jandarmeriei, Atria Urban Resort, Tower Residence, Spazio Residence, Millo Village, Ansamblul Lujerului, Palmyra Residence, Eden Lake, Ansamblul Bragadiru, Hotel Ștefănești, Atria Urban Resort 2; Echipa: SMAA; Stadiul proiectelor: în desfășurare
Proiecte (de la stânga la dreapta și de sus în jos): Ansamblul Jandarmeriei, Atria Urban Resort, Tower Residence, Spazio Residence, Millo Village, Ansamblul Lujerului, Palmyra Residence, Eden Lake, Ansamblul Bragadiru, Hotel Ștefănești, Atria Urban Resort 2; Echipa: SMAA;
Stadiul proiectelor: în desfășurare

Proiectele voastre rezidențiale şi servicii au compoziţii tranşante, alegeri armonioase de materiale, detalii pline de acurateţe care configurează exterioare şi interioare omogene, coherente. Cum menţineţi această „caracteristică”?
Probabil că stilul este rezultatul firului logic pe care îl aplicăm aspectelor funcționale și estetice ale fiecărui proiect. Până să ajungem la forma finală, care s-a și construit referitor la oricare dintre proiectele noastre, am trecut prin diverse soluții care nu aveau neapărat același stil, dar pe care, analizându-le, am simțit nevoia să le epurăm de elemente poate la modă, dar inutile sau strict formale, astfel rezultând un stil care probabil este recognoscibil la fiecare proiect.

Cum ați defini acum, în 2020, SMAA? (Către ce tip de arhitectură vă îndreptaţi?)
SMAA în 2020 se împarte între coordonarea șantierelor deschise și proiectarea celor noi. Consider că acum suntem un birou care poate face performanță în orice program de arhitectură rezidențială și că am demonstrat-o prin volumul mare de ansambluri proiectate, a căror finalizare o așteptăm curând. Acum, după ce am învățat să proiectăm corect la nivel cu ceea ce se proiectează în Europa, vom încerca să integrăm particularități ale arhitecturii românești în proiectele noastre, în special în programele de locuire individuală, unde există o bază de date la care să te raportezi.

Numiţi un element nelipsit în gândirea voastră şi explicaţi coprezenţa sa în demersul de proiectare.
Aș numi funcționalitatea planurilor, plastica armonioasă și lipsa tensiunilor inutile în compoziția fațadelor și rezolvarea în profunzime a problemelor specifice fiecărui proiect.

Ce sfaturi puteți da unui proaspăt absolvent de arhitectură (generală şi/sau interior)?
Să facă performanță în orice temă se implică. Documentarea și continua căutare a mai multor soluții la aceeași problemă sunt elemente esențiale în proiectare. Ca în orice domeniu, mai întâi trebuie să depui efort, să te autodepășești, pentru ca ulterior să obții satisfacții de toate tipurile. Pe scurt, sfatul pentru proaspătul absolvent de arhitectură este să nu raporteze efortul la beneficiile financiare, ci la beneficiile pe care le aduce orice cercetare cât mai profundă a oricărei teme.

Un model? Ce admirați? Către ce tindeți?
Modelul de locuire este cel arhitecturii tradiționale românești, care este rezultatul evoluției locuirii într-o anumită zonă geografică și care se integrează cel mai bine în cadrul natural existent în acea arie geografică.

Interviu publicat în igloo #197_august-septembrie 2020

igloo_197-shop