fbpx

CityZen: masterplan pe Calea Griviței

INTERVIU REALIZAT DE: Anda Zota FOTO: courtesy of Speedwell

Noul masterplan de pe Calea Griviței ne-a stârnit interesul: o astfel de dezvoltare implică schimbări radicale și benefice pentru oraș, transformând felul în care funcționează cartierul și creând noi conexiuni între arhitectură și locuitori. Articularea clădirilor industriale la noua arhitectură construită reprezintă, probabil, unul dintre cele mai importante câștiguri ale masterplanului. Am discutat cu Jan Demeyere (arhitect și cofondator Speedwell), Paola Viganò (arhitect urbanist Studio Bernardo Secchi Paola Viganò) și Andrei Șerbescu (arhitect și partener fondator ADNBA) despre implicațiile proiectului.

A.Z.: Cum se întrețes funcțiunile în cadrul proiectului? Cum se realizează trecerea graduală, sensibilă de la public la privat?

 

A.Ş.: Una dintre premisele esențiale ale masterplanului a fost de la bun început aceea de a nu separa și felia funcțional o suprafață atât de mare de teren, ci, din contră, de a încerca aducerea laolaltă, suprapunerea și țeserea unui număr cât mai mare de posibile funcțiuni, într-o alcătuire diversificată, însă omogenă. Principiile de la care s-a pornit au fost, în primul rând, un anumit tip de legătură cu orașul, o transparență, în special pe direcția ce leagă Calea Griviței de spațiile căilor ferate, așadar în profunzimea lotului, iar apoi distribuirea funcțiunilor într-o manieră care să nu despartă tranșant în zone funcționale cu caracter diferit. Desigur că zona adiacentă bulevardului trebuie să capete o orientare specifică, de aceea aici ar urma să se regăsească suprafețele principale de birouri și comerțul de talie mai mare, dar chiar și aici sunt căutate formule care să prilejuiască legăturile prin interiorul lotului, nu doar pe limita estică, Calea Griviței.

 

Mai departe, spre interior, funcțiunea rezidențială devine dominantă, atât volumetric, cât și din punctul de vedere al densității, însă sub forma unui amestec cu funcțiuni complementare, precum comerț la scară mică, gastronomie, food market, ateliere, cazare de tip hotelier, studiouri pentru studenți, facilități sportive, spații pentru evenimente și piețe volante, sau pentru activități educaționale și culturale (formale și informale), în același principiu de îmbinare organică. Natura funcțională diversă, ce include și spații flexibile pentru utilizări permanente și temporare, are ca scop și aducerea în permanență a unor diferite tipuri și grupuri de utilizatori în miezul dezvoltării.

 

 

A.Z.: Spațiul public pare să devină una dintre preocupările principale ale proiectului CityZen. Care a fost abordarea în ceea ce privește coagularea unei comunități? Cum va îmbunătăți calitatea vieții locuitorilor accesul la spații publice de calitate?

 

J.D.: Alături de Paola Viganò, am proiectat spații publice cu atmosfere și funcțiuni diferite. Menținerea vechii structuri a fabricii ne permite să avem piațete acoperite, ca și cum te-ai plimba printr-o pădure de stâlpi și grinzi – ceea ce creează o simbioză între vechi și nou, existent și contemporan. Ne străduim să urmărim criteriile descrise în cartea lui David Sim, „Soft City” – un must read pentru urbaniști și autorități locale. Primul criteriu considerat: pentru a face spațiul public cât mai interesant și a crea o comunitate diversă, e nevoie de un fond construit divers. Asta înseamnă construirea unor clădiri cu forme și înălțimi diferite. Cel de-al doilea criteriu este diversitatea tipologiilor spațiilor publice, pentru a atrage curiozitatea utilizatorilor și a induce un simț al orientării în spațiu. Cel de-al treilea criteriu se leagă de scară/proporții.

 

Spațiul public trebuie proporționat la scara umană – unul dintre principiile urbanismului modernist. O esplanadă amplă, deschisă, în care oamenii se simt pierduți nu ajută la conturarea unei comunități. Astfel, e mai coerent să construiești spații publice mai mici, interconectate și configurate pentru a deservi nevoilor utilizatorilor. Cel de-al patrulea criteriu se referă la ușurința parcurgerii pietonale: astfel, am propus spații accesibile, sporadic protejate de soare și ploaie, care creează totodată rute interesante de-a lungul cartierului. Ultimul criteriu este conceperea unui microclimat plăcut, cu vegetație abundentă. Dacă ții cont de toate aceste principii, spațiile configurate întăresc comunitatea. 

A.Z.: Adaptive reuse – o abordare în arhitectură care insuflă viață nouă structurilor istorice. Cum aplicați acest principiu proiectului CityZen?

 

J.D.: După ample cercetări și vizite pe sit, ne-a fost clar că fabrica Griro are un trecut valoros: bombardată în timpul războiului și în perioada comunistă. Am privit trecutul ca pe o oportunitate de a readuce la viață întreaga structură, pregătind-o pentru a putea fi integrată în prezent și pentru a privi sustenabil către un viitor îndelungat. Am avut nevoie de o echipă profesionistă pentru a realiza toate asta, astfel colaborăm cu Paola Viganò și ADNBA. Am considerat de la bun început patrimoniul industrial ca un bun valoros al proiectului, chiar dacă a presupus dificultăți mai mari în designul masterplanului. Întrețeserea dintre vechi și nou ajută la aproprierea spațiilor de către oameni, unde arhitectura de patrimoniu contribuie la sentimentul de siguranță, securitate, iar intervențiile noi invocă prezentul.

 

 

A.Z.: Cum se interconectează funcțiunile cartierului? Care este relația din interior și cea cu orașul?

 

P.V.: Noul cartier este interconectat prin intermediul unei structuri spațiale caracteristice moștenite. Zona Griro este o bucată de patrimoniu industrial din București, iar masterplanul propus menține multe dintre componentele sale relevante (nu doar cu valoare istorică, ci care păstrează spiritul locului). Pe lângă clădirile cele mai vechi (atelierul de tren), structura metalică principală, pereții monumentali de cărămidă sau alte elemente sunt integrate în dezvoltarea noului spațiu public, astfel încât noii rezidenți să poată experimenta istoria și trecutul zilnic. Articularea spațiilor în concordanță cu bogăția sitului industrial – cărămidă sau beton, ușor sau greu, deschis sau intim, înalt sau jos – permite o distribuție organică a programelor mixte.

 

Masterplanul propune o structură de spații publice conectate cu orașul datorită unei țesături de străzi, piețe publice și grădini. Propunerea unui cartier pedestrial a presupus limitarea accesului mașinilor și construirea de parcări subterane, care să permită conexiuni principale la nivelul sitului. Astfel, spațiile publice susțin mobilitatea și sociabilitatea urbane. Am dezvoltat un limbaj urban pentru a putea contura o relație între sit și context. Integrează vechile structuri de cărămidă și oțel cu cele contemporane. Volumele joase propun un dialog strâns cu structurile existente, în timp ce cele înalte sunt plasate la bulevard, în partea sudică a căilor ferate. În mijlocul terenului sunt clădiri de înălțimi medii, care mediază cele două instanțe. Amplasarea lor a ținut cont și de condiții de însorire. 

GRI_EXT_C04_rev01

A.Z.: Care va fi impactul proiectului urban CityZen pentru București?

 

A.Ş.: Impactul unui asemenea proiect pentru București va apărea, inevitabil, pe mai multe paliere. Unele dintre acestea sunt evidente și au de-a face cu redarea către oraș a unui teritoriu amplu, separat și lăsat în afara circuitelor urbane de funcțiunile industriale ce l-au ocupat pentru mult timp. Pentru un amplasament și o dezvoltare de această scară și într-un cartier ca acesta, aflat în proximitatea zonei centrale a orașului, beneficiul întoarcerii în și înspre oraș este uriaș, iar o dezvoltare de calitate, în primul rând la nivel urbanistic, iar apoi la nivel arhitectural poate să transforme în mod esențial o zonă mult mai amplă a orașului. Efectul puternic al unor proiecte recente, similare ca scară, se poate observa, de exemplu, în cartiere centrale ale unor orașe ca Zürich sau Londra.

 

Există însă și un alt tip de impact pe care un astfel de proiect îl poate avea pentru București, unul de care, credem noi, Bucureștiul are mare nevoie. Și anume, testarea unei posibile transformări care pleacă de la încercarea și dorința de a reține amprenta și urmele trecutului industrial. Dincolo de intenția păstrării și includerii în proiect a unora dintre structurile și elementele existente, de natură istorică le putem spune deja, importantă este nevoia de a păstra și de a da un anumit caracter acestei ample dezvoltări, care nu înlătură natura specifică fostului spațiu industrial, ci, din contră, se folosește de aceasta pentru a particulariza, a diferenția și, mai ales, pentru a căuta o posibilă formă de continuitate în ceea ce, altfel, riscă să rămână doar o ruptură în oraș. Impactul unei intenții de acest tip este esențial într-un oraș care continuă să își nege și să își contrazică permanent istoria, inclusiv cea recentă. Iar acesta este probabil firul principal care coagulează și leagă demersul dezvoltatorului Speedwell de cel al echipelor de proiectare, biroul Secchi Viganò și ADNBA.

 

Coșul de cumpărături
Nu exista produse în coș
Continuă cumpărăturile
0