fbpx

Două cule gemene

ARHITECTURĂ: SM General Invest TEXT: Cristian Brăcăcescu FOTO: Baum Pixel DESENE: SM General Invest

Cula Izvoranu-Geblescu din Brabova și cula Cernătescu din Cernătești au planurile de la parter și de la primul etaj aproape identice – dar în oglindă. Și structura planșeului de deasupra parterului e comună: două rânduri de grinzi suprapuse, pe direcții perpendiculare. Se poate deci presupune că au fost lucrate de aceeași echipă de meșteri. Aflate la nici 10 km una de alta, peste două văi, istoria lor e jalonată de evenimente simultane.
Ambele au fost ridicate spre sfârșitul veacului al XVIII-lea. Pentru cea din Brabova se estimează perioada 1780-1790 și se cunoaște ctitorul – şetrarul Barbu Izvoranu. În secolul următor i s-a adăugat fiecăreia încă un nivel. Al doilea etaj a fost la rândul lui suplimentat cu galerii de lemn care le înconjoară pe două laturi și jumătate.
La mijlocul secolului XX au intrat în proprietatea statului: cea din Cernătești în 1940, în urma stabilirii proprietarilor la București, iar cea din Brabova în 1948, prin naționalizare.

În 1967, la Institutul Județean de Proiectări Dolj s-au întocmit proiecte de restaurare pentru cele două cule (arh. M. Ciomu). S-au efectuat lucrări numai la Cernătești. Alt rând de proiecte, tot în paralel, sunt cele redactate în 2016-2018, pe baza cărora s-a făcut actuala restaurare. La încheierea lucrărilor, în cele două cule vor fi amenajate puncte muzeistice, afiliate Muzeului Olteniei din Craiova.

Ca orice surori, au consemnat și pagini de biografie individuală: cula din Brabova a trecut în posesia familiei Braboveanu. La 1841, Constantin Braboveanu, fost caimacam al Olteniei, o vinde lui Radu Geblescu. Nepoata acestuia, Elvira, o primește ca zestre la măritișul ei cu Filip Bibescu, frate al excentricului prinț Antoine. În anul 1940, cei doi soți o abandonează și e preluată de stat. Cealaltă culă a rămas până la naționalizare în patrimoniul familiei Cernătescu. În anul 1972, prin strădania profesorului Constantin Pârvulescu, a fost amenajat un muzeu cu exponate din domenii diverse: arheologie, istorie, etnografie, agricultură și paleontologie. Ultima descendentă din neam, Maria Jeana Ghica Cernătescu, a redobândit în 1999 cula strămoșească, a donat o sumă de bani pentru unele reparații și i-a păstrat destinația muzeistică.

 

În forma lor originară, culele aveau la parter câte o singură intrare, ușor de baricadat. Din spatele ușii, câteva trepte coboară spre cea mai mare încăpere a culei, cu funcțiune de depozit, prevăzută cu firide pentru lămpi și cu goluri de tragere, ușor evazate. Un al doilea acces, direct din exterior, a fost deschis ulterior, când destinația de locuire a prevalat asupra celei defensive. O scară blindată, cu trepte din bârne masive de stejar, încastrate în pereți, urcă la etaj. Pe lângă sălița cu scara, etajul mai conține o cameră de locuit și o latrină adosată zidului posterior. Și la etaj, golurile de tragere au fost lărgite, ca ferestre.


Etajul al doilea, mai nou, destinat exlusiv locuirii, are două încăperi și e dotat cu plite. La Brabova, pe toată fațada de sud se desfășoară un cerdac, înscris în planul culei. Arcade trilobate, cu arhivolta intrândă, reazemă pe coloane robuste de zidărie. Ambele cule au sub scară câte o tainiță – un spațiu restrâns, cu acces escamotabil, în care se puteau ascunde bani, acte de proprietate și alte bunuri de preț. La Brabova e situată la parter, iar la Cernătești la primul etaj.

 

Restaurarea, consolidarea și valorificarea muzeistică a acestor monumente este o inițiativă a Consiliului Județean Dolj, finanțată cu fonduri europene. Gabaritul redus al culelor și grosimea zidurilor perimetrale – între 60 și 85 cm – au permis ca lucrările să fie efectuate exclusiv cu materiale tradiționale, fără a se apela la beton, armătură sau tiranți metalici. Consolidarea fisurilor și a porțiunilor de zidărie degradată s-a făcut prin înlocuiri și rețeseri de cărămizi, iar finisajele cu tencuieli de var, fără ciment. Pentru a păstra cât mai mult materialul autentic, unele grinzi au fost înădite, înlocuindu-se părțile degradate. Șarpanta de la Cernătești, realizată în 1969 din lemnărie de slabă calitate, a trebuit înlocuită integral. Elementele de tâmplărie – uși, ferestre, stâlpi – singurele purtătoare ale unui decor minimal, au fost recondiționate și tratate cu substanțe protectoare.

 

Destinul paralel al culelor din Brabova și Cernătești se încheie, pentru moment, aici. Restaurările exemplare efectuate sunt o premisă a continuării lui în deceniile și – sperăm – în secolele următoare.

Cernătești, secțiune
Brabova, secțiune

PROIECT: Consolidarea și restaurarea culelor din Brabova și Cernătești, jud. Dolj; ADRESE: Brabova, str. 24 Ianuarie nr. 4; Cernătești, str. Principală nr. 98; ARHITECTURĂ: SM General Invest, șef proiect: arh. Severică Mitrache, c. arh. Angela Bușcă, arh. Daniela Săvulescu, arh. Alexandra Eliana Nicolae; REZISTENŢĂ: ing. Alexandru Mitrache, ing. Radu Apostolescu, ing. Adrian Stănescu, ing. Mihai Ursăchescu; INSTALAŢII: ing. Marius Florescu; STUDIU GEOTEHNIC: ing. Aurel Peligrad; PROIECTARE: 2016-2018; CONSTRUCTOR: Stefa Steel Solutions, ing. Anca Stancu, ing. Gabriel Stancu; ŞANTIER: 2020-2022

 

Articol publicat în igloo #206 / februarie-martie 2022 / Arhitectură vizionară

Top View Magazine Mockup by Anthony Boyd Graphics

Coșul de cumpărături0
Nu exista produse în coș
Continuă cumpărăturile
0