fbpx

Para: o poveste despre sustenabilitate și apartenență la o comunitate care iubește designul

INTERVIU: Manuela Zipiși FOTO: courtesy of Para

Studioul de design bucureștean Para i-a condus pe arhitecta Alina Moise și pe profesorul Iustin Băisan pe calea unei experimentări cu materiale reciclate din care ies siluete sculpturale de vaze, lămpi sau fructiere. În printarea 3D a obiectelor de design, Para utilizează filamentele rPET și rPLA realizate din materiale reciclate 100%. În viitor, le-ar plăcea să experimenteze și cu filamente organice (fungi, scoici, alge etc.) și să realizeze instalații artistice. Până atunci, lansăm invitația descoperirii colecției PARAdise, o explorare a subtilelor legături dintre pătrat, cerc și triunghi, și mai ales invitația înțelegerii demersului și provocărilor actuale ale producției de design sustenabil de la noi.

Realități sintetice și sustenabilitate, cum s-ar traduce aceste două direcții în activitatea studioului Para?

 

Datele sintetice sunt generate de un algoritm computerizat. Procesul de proiectare începe în fața caietului de schițe cu desenarea manuală a fiecărui obiect. Schița finală este modelată 3D și optimizată în continuare folosind un software dedicat, iar apoi forma creată este transpusă într-un cod pentru imprimanta 3D. Lucrul cu instrumente digitale ne permite să avem un proces eficient și sustenabil, cu posibilitatea de a vizualiza și modifica obiectele la un nivel detaliat înainte de a lua forma fizică pentru a evita risipa de producție. Avantajul proiectelor care trăiesc digital este că pot fi modificate, ajustate și reînnoite constant.

 

Designul este optimizat în așa fel încât să evităm post-procesarea și producerea de resturi. Finisarea obișnuită a obiectelor printate 3D include șlefuirea, vopsirea, netezirea prin vapori și acoperirea epoxidică. Noi am decis să evităm aceste procese pentru a reduce deșeurile inutile și poluarea. În procesul nostru, calitatea dorită a suprafeței este obținută prin optimizarea designului și jocul cu parametrii de printare. Nu utilizăm adezivi, vopseluri, îmbinări metalice sau orice alt material în obiectele noastre.

 

Conform OECD, în anul 2019 peste 350 de milioane de tone de plastic virgin au fost produse la nivel global, dar, în mod șocant, mai puțin de 10% din acestea sunt reciclate. Deși trebuie să eliminăm rapid utilizarea inutilă a plasticului, trebuie, de asemenea, să creăm o economie eficientă post-utilizare pentru plastic, care poate fi durabilă dacă este gestionată corespunzător. Filamentele pentru printarea 3D pe care le folosim sunt produse din materiale reciclate 100% provenite din Europa.

 

Imprimarea 3D este o tehnologie care evoluează rapid în producție. Prin această tehnică de printare putem salva plasticul aruncat pentru a produce noi obiecte, dând o nouă viață a ceea ce altfel ar fi un deșeu de material care nu este biodegradabil. De asemenea, suntem conștienți de up-cycling. Ajuns la sfârșitul unui ciclu, materialul din care este făcut un obiect este utilizat în realizarea unui obiect nou, de o calitate și o valoare mai mare, susținând conceptul de up-cycling. Prin păstrarea obiectelor într-un singur material, reducem potențialele probleme cu care se confruntă adesea reciclatorii de plastic care sunt nevoiți să separe materialele prin procese solicitante și adesea toxice. Obiectul creat de noi devine reciclabil și se va putea transforma în altceva.

Geometrice și sculpturale, obiectele voastre ne trimit la motive brâncușiene. Ce și cine altcineva vă mai inspiră?

 

Având background în arhitectură (Alina), inspirația vine în mod inevitabil de acolo. Amândoi suntem însă atrași de arhitectura și designul modernist, brutalist și postmodernist. Călătorim mult și căutăm în special acele locuri și clădiri neturistice, cumsunt, spre exemplu, cartierele de locuințe sociale din suburbiile Parisului, biserici brutaliste sau instituții publice moderniste utopice. Formele, detaliile, diferite decorațiuni observate sunt scalate și transpuse în schițe pentru mici obiecte sculpturale. Câteva nume preferate ar fi Ricardo Bofill, Aldo Rossi, Carlo Scarpa, Le Corbusier, Alvar Aalto, Oscar Niemeyer, Louis Kahn, Eileen Gray și Cezar Lăzărescu.

 

Cărțile și revistele de design sunt și ele surse de inspirație și, desigur, social media unde urmărim galerii și magazine cu collectible design, târguri și evenimente de design, designeri și artiști contemporani.

 

Abordarea exploratorie a designului implică în general un vocabular cu forme simple: cercuri, pătrate, triunghiuri care capătă volum și se intersectează, rezonând cu geometria clară a mișcării moderniste. Experimentăm cu forme, texturi, materiale și parametri pentru a crea de la piese ușoare, diafane, până la piese robuste, arhitecturale și texturate. Poate vom încerca și niște forme mai îndrăznețe, asimetrice, inspirate din postmodernism, unde imaginea idealistă a obiectului modern devine distopică, chiar ironică.

 

Scopul stilistic al studioului Para este de a transcende sezonalitatea, tendințele și de a lucra cu un design simplu și atemporal, cu forme care exprimă echilibru și simetrie. Am putea spune că ne inspirăm și din deviza pe care Gropius a dat-o Bauhaus-ului în 1923, „Artă şi tehnică, o nouă unitate”, unde obiectul de design prelua ce era mai bun din formele anterioare și le adapta prezentului cu materialele și tehnologiile contemporane.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Ce anume vă lipsește în acest moment pentru a face un pas și mai clar în realitatea designului sustenabil?

 

 

Ne-ar plăcea să găsim materialele de care avem nevoie pe plan local. În prezent comandăm filamentele de la o firmă din Olanda care produce filamente obținute din materiale reciclate 100%, adunate din Europa, întregul lor proces fiind foarte transparent. Recent, au lansat un tip de filament obținut din reciclarea plaselor de pescuit.

 

Ar fi de dorit să găsim astfel de centre și în România, unde să putem duce personal plasticul sau alte materiale care se pot recicla și transforma în filamente pentru printarea 3D și astfel să știm că putem obține materia pentru obiectele de design din surse proprii. Ar fi un pas mai clar în realizarea designului sustenabil pentru că am evita transportul materialelor din alte țări și am lucra cu materia locală.

 

Ne-ar plăcea, de asemenea, ca publicul să se bucure de designul local. Designul sustenabil a devenit foarte prezent în industria fashion, dar parcă mai puțin în designul de mobilier și de obiect, cel puțin în România. Majoritatea consumatorilor aleg să cumpere, în mod nesustenabil, produse de proastă calitate și total impersonale de la marii retaileri de pe piață. Noi vrem ca lucrările Para să transmită o poveste și un sentiment de apartenență la o comunitate care iubește designul și sustenabilitatea. 

Lucrați cu materiale reciclate (PET-uri, bioplastic), mai multe despre aceste materiale și cu ce altceva plănuiți să mai experimentați?

 

Există multe tipuri de filamente care se folosesc în industria printării 3D. Când am început acest proiect, ne-am dorit să găsim un material care să aibă o amprentă de carbon cât mai mică. Global, se înregistrează constant o creștere a consumului de plastic care, din păcate, nu intră în circuitul de reciclare, ci ajunge în mediul înconjurător, având un efect dezastruos asupra ecosistemului natural. Materialele plastice sunt omniprezente în domeniile producției și ambalării, așa că alegerea de a recicla plasticul uzat reprezintă soluția care poate ajuta mediul înconjurător. Plasticul este un material durabil, trecut printr-un proces de transformare relativ simplu, nu necesită un consum mare de energie.

 

Filamentele utilizate în printare sunt obținute din materiale reciclate precum PET sau PLA (bioplastic compus din amidon de porumb). Fiecare kilogram de filament din rPET, de exemplu, înglobează echivalentul a 79 de sticle de plastic. rPET este realizat din reciclarea PET-urilor și a ambalajelor folosite în industria medicală, iar rPLA este reciclat din caserole și ambalaje alimentare, colectate din regiunea Benelux. Astfel, obiecte triviale precum PET-uri și caserole sunt transpuse în obiecte de design (corpuri de iluminat, vaze, ghivece, fructiere).

 

rPLA este un biopolimer care este biodegradabil în condițiile potrivite. Urmărim constant studii și cercetări în materie de filamente. Am văzut exemple de obiecte printate cu filamente organice produse din coji de portocală, cafea, scoici, alge sau fungi. Poate în viitor vom avea prilejul să lucrăm cu filamente realizate din materiale naturale.

 

 

Vaze, lămpi, ghivece, fructiere… Ce obiect/serie de obiecte v-ați mai dori să creați și nu s-a întâmplat până acum?

 

Am vrea să transcendem de la obiecte ce se pot găsi în spațiul domestic la obiecte și instalații artistice ce ar putea fi expuse în galerii și alte spații publice. Am participat de câte ori am avut ocazia, cu propuneri pentru diverse concursuri de design de obiect ce presupuneau concepte mai complexe, multimedia, destinate expunerii în galerii și la evenimente de artă și design, dar aceste proiecte nu s-au materializat. Ne-ar plăcea, de asemenea, să gândim și spațiul în care s-ar putea găsi obiectele, să creăm și cadrul. Anul trecut am creat un mic spațiu de expunere pentru obiectele Para în vitrina cafenelei Artichoke Social House, în cadrul Romanian Design Week, evenimente satelit. Ne-ar interesa să colaborăm cu brand-uri, galerii, artiști, designeri și să fim implicați în amenajări de tip design expoziție, de vitrine (window display), set-design, design de interior.

O situație dificilă în producția de obiecte de care v-ați lovit până acum și cum ați reușit să o rezolvați:

 

La început eram atât de încântați de ce vom face încât nu ne-am gândit la provocări, a fost doar o stare de spirit exploratorie. Ce provocări ai putea avea când lucrezi cu o imprimantă 3D? Știam foarte puțin despre printarea 3D și credeam că din imprimantă poate ieși orice formă imaginată. Pe parcurs au apărut diferite provocări, unele sunt legate de partea tehnică, iar celelalte de reticența publicului la plastic, cu toate că este 100% reciclat și reciclabil.

 

Au fost momente dificile atunci când nu ne ieșeau anumite printuri conform așteptărilor sau imprimanta avea erori. A existat o perioadă lungă de teste în care am învățat făcând și din erorile pe care le întâmpinam. Dacă ar fi să ne gândim la o situație anume din tot acest proces, a fost atunci când nu reușeam să facem vaze watertight (care să țină apa). Sunt mulți factori pe care trebuie să îi iei în considerare atunci când printezi, temperatura, umiditatea din încăpere etc. Într-un final, după multă documentare și încercări am reușit să facem vaza impermeabilă, fără să adăugăm alt material în interior. În procesul nostru, calitatea dorită a suprafeței este obținută prin optimizarea designului pentru a evita post-procesarea. Până la urmă am învățat să ne bucurăm de întregul proces și privim fiecare provocare ca pe o oportunitate de a explora.

 

 

Unde putem găsi obiectele Para?

 

Locurile în care puteți vedea toate obiectele sunt site-ul nostru: project-para.com și pagina de Instagram: @project_para. În România se poate găsi o selecție din lucrări la galeria E.pretext din Timișoara și în magazinul de artă și design românesc AlbAlb din București.

Interviu publicat în igloo #213 / Material / aprilie-mai 2023

 

Coșul de cumpărături0
Nu exista produse în coș
Continuă cumpărăturile
0