fbpx

Ștefan Davidovici: „Încercăm să fim arhitecți cu capul în nori și cu picioarele pe pământ”

INTERVIU REALIZAT DE: Manuela Zipişi FOTO: courtesy of Ștefan Davidovici, @Biroarchitetti

Pentru Ștefan Davidovici, muzica, muntele ori desenul sunt importante surse ale vibrațiilor universale care îl leagă pe arhitect de viitoarele clădiri imaginate și construite. Cu o experiență în domeniu care l-a purtat deja în diverse zări (Italia, Canada, Israel), Ștefan Davidovici este în prezent profesor în cadrul departamentului de Design al NABA – Nuova Accademia di Belle Arti din Milano și co-fondator (alături de Camilla Guerritore și Elisa Mori) al studioului de arhitectură Biroarchitetti. Tinzând să ofere un echilibru între funcționalitate și estetică, proiectele Biroarchitetti acoperă o diversitate a funcțiunilor, de la arhitectură, la amenajare de interior și până la design industrial. Mai multe despre filosofia biroului milanez, dar și ce arhitect ar invita Ștefan Davidovici la o plimbare și unde, în cele ce urmează.
Cât de complicat sau cât de simplu este să lucrezi ca arhitect român în străinătate?
Cred că naționalitatea e relevantă doar până la un punct. Nu cred că a veni din România e un avantaj sau un dezavantaj – de ce ar fi? În meseria noastră, ori lucrezi pentru alții, ori lucrezi pentru tine însuți. În ambele cazuri ai nevoie de o rețea de cunoștințe în mediul profesional; mai redusă dacă lucrezi pentru alții, pentru că se ocupă biroul de construirea rețelei și adusul proiectelor; mai întinsă și vitală, dacă ești independent. Rețeaua asta e greu de construit, oriunde ai fi. Ca și restul – de la a te adapta la mentalitatea locală până la a putea cere o autorizație de construcție locală – cere timp, mult timp, și efort constant.
 
Cum ați defini, în câteva cuvinte, filosofia studioului dvs. de arhitectură milanez?
Încercăm să fim arhitecți cu capul în nori și cu picioarele pe pământ. Sper că suntem un birou care pune un efort deosebit în calitatea proiectelor, pe care le împingem cât putem spre maximul de expresivitate și relevanță, dar fără să uităm niciodată că avem de-a face cu bugete și regulamente urbane perfect reale, și că trebuie să producem o clădire sau un interior care funcționează pentru persoane adevărate.
 
Trei lucruri/oameni/ipostaze din afara arhitecturii care vă inspiră munca:
Munții. Sunt un alpinist pasionat, atât cum și cât reușesc. Muzica, în special muzica clasică. Și arhitectura și muzica au de-a face cu structuri de imensă complexitate, și cred că avem enorm de învățat, de exemplu, din Concertul 23 al lui Mozart. Desenul – dar desenul e sau nu „în afara arhitecturii”?… 🙂

Un arhitect contemporan pe care l-ați scoate la plimbare și unde?
Àlvaro Siza. Pe munte.

Un proiect de arhitectură/design din ultimii ani care v-a impresionat și de ce?
Ce chestie… mă gândesc și văd că mi-e neașteptat de greu să răspund. Poate pentru un motiv pozitiv – percep cu claritate că în toate țările cu care am de-a face, cantitatea de arhitectură bună e în evidentă creștere în ultimii ani. Asta e grozav! Dar și face mai greu să poți nominaliza un singur proiect cu adevărat special.

Ce este un premiu? Sau, mai bine zis, ce este un premiu pentru dvs.?
E ceva bun și plăcut, face foarte bine la CV, dar nu trebuie să ți-o iei în cap dacă iei unul sau să fii disperat dacă nu. E doar unul dintre reperele cu care îți poți măsura activitatea, și nu cel mai important.
 
Sfaturi de dat mai departe (pe care v-ar fi plăcut să le primiți la început de drum):
Cred că e important să continui, din primul an de facultate până ieși la pensie, să fii curios. Să ții ochii deschiși. Meseria noastră o înveți în mare măsură de la clădiri bine făcute de alții înaintea ta – caută-le, fie că e vorba de catedrale, case țărănești sau de școli elvețiene, și explorează-le, dacă se poate, cu caietul de desen în mână, pentru că desenul te face să înțelegi clădirile și spațiile în mod mult mai profund decât orice alt mijloc. Cred că e important să nu uiți niciodată că, dacă îți faci meseria în mod independent, trebuie să combini calitatea proiectării cu sustenabilitatea economică. Partea de business este esențială, și ea, în meseria noastră – și de obicei e ceva ce trebuie să înveți singur.

O întrebare de la dvs. către dvs. (și răspunsul):
O să reușesc să produc arhitectură reală la nivelul la care aș vrea – adică o arhitectură complexă, legată respectuos de locul ei, care spune o poveste relevantă, care te face să zici wow, dar nu un wow de Disneyland, ci unul de liniște profundă, de ajuns acasă Răspunsul: nu știu.

Un proiect la care lucrați în prezent și pe care abia așteptați să îl vedeți finalizat:
Ba chiar două proiecte – o clădire de birouri în București, încă în fază preliminară, și un mic complex rezidențial la Parma, unde șantierul a început recent. Ambele vor fi un serios pas înainte pentru biroul nostru. Abia aștept să le văd construite.
Schiță arhitectură vizionară @Ștefan Davidovici
Sală de cățărare, Milano, schiță project @Biroarchitetti

Interviu publicat în igloo #208 / Ucraina / iunie-iulie 2022

 

Coșul de cumpărături
Nu exista produse în coș
Continuă cumpărăturile
0