„Nimic nu este cunoscut, totul este imaginat.” Federico Fellini, La voce della luna, 1990 Federico Fellini și-a construit o colosală schelă a propriei realități imaginate, dezvoltată pe multiple dimensiuni. Spațiul oniric și cel (neo)real(ist) se dizolvă în construcțiile sale. Visele, halucinațiile și viața în forma sa nudă
”Nulla si sa, tutto si immagina.” Federico Fellini, La voce della luna, 1990 Federico Fellini has built a colossal scaffolding of his own imagined reality, developed on multiple dimensions. The dreamlike and (neo) real (ist) space dispersed in his constructions. Dreams, hallucinations and life in its nude
Desigur că atunci când vorbim de Colosseum nu mai este nevoie de nicio introducere sau descriere, cuvintele la superlativ sunt automatisme, iar spațiul mental își construiește instant forma convențională a obiectului-simbol. Dacă însă imaginea repetitivă a acestui hipersemnal arhitectural, arheologic, istoric etc. este brusc „contaminată”,